Viitorul Plan-cadru pentru Biodiversitate Globală – o bornă în efortul de protejare a ecosistemelor lumii 

Oamenii de știință avertizează că, din cauza consumului excesiv de resurse și a suprapopulării, omenirea ar putea provoca cea de-a șasea extincție în masă din istoria planetei. Conform evaluării ONU, un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție, în mare parte din cauza activităților umane, care amenință buna funcționare a ecosistemelor, scrie The New Scientist într-un articol publicat în luna iulie. 

Pentru a încetini ritmul galopant de deteriorare a ecosistemelor planetei, până în 2030 ar trebui protejată o treime din suprafața totală a oceanelor și a continentelor. Măsura face parte din prima versiune a Planului-cadru pentru Biodiversitate Globală (GBF) pe care ONU îl pregătește pentru viitorul summit din domeniu, ce va avea loc în orașul Kunming din China. Planul-cadru, care se dorește a fi un echivalent în domeniul al Acordului de la Paris privind schimbările climatice, include un set de 21 de obiective menite să prevină continua deteriorare a biodiversității. Acestea vizează protejarea speciilor și oprirea ratei de dispariție a faunei sălbatice, dar face și propuneri concrete, dintre care cea mai importantă este, potrivit The New Scientist, dublarea finanțării pentru conservare, care în prezent este de aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an. 

David Cooper, unul din semnatarii Convenției ONU pentru Diversitate Biologică, citat de The New Scientist, afirmă că planul este unul foarte ambițios, deoarece, pe lângă creșterea suprafețelor protejate, el prevede și măsuri energice în favoarea conservării ecosistemelor. Printre acestea se numără oprirea totală a deversării în râuri și oceane a deșeurilor din plastic, reducerea cu două treimi a utilizării pesticidelor în agricultură sau reducerea la jumătate a introducerii de specii invazive. Refacerea habitatelor acvatice (marine și de apă dulce) deteriorate și menținerea diversității genetice a speciilor sălbatice sunt, de asemenea, două din obiectivele menționate în Planul-cadru pentru biodiversitate globală. În prezent, este protejată doar 7,74% din suprafața mărilor și oceanelor și 16,64% din cea de uscat.

O relație armonioasă cu natura depinde însă și de reducerea drastică a cantităților de dioxid de carbon care sunt eliberate în atmosferă. Pe an, în mediul înconjurător ajung 34 de miliarde de tone de dioxid de carbon rezultat în urma arderii combustibililor fosili, cu efecte semnificative asupra schimbărilor climatice globale, deci și asupra biodiversității. Între propunerile care vor fi negociate la summit-ul de la Kunming există și unele care privesc refacerea turbăriilor (zone mlăștinoase bogate în vegetație, din resturile căreia se formează turba) și adoptarea de practici agricole regenerative, care urmăresc restaurarea și gestionarea durabilă a sănătății solului, prin eliminarea carbonului organic (CO2). Aceste măsuri vor contribui la eforturile globale de atenuarea crizei climatice cu cel puțin 10 miliarde de tone de CO2 pe an, scrie The New Scientist.

GeoEcoMar este implicat în studiul fenomenului schimbărilor climatice globale și a efectelor lui asupra mediului înconjurător și ecosistemelor. „Schimbările climatice globale sunt produse în bună măsură de emisiile de gaze cu efect de seră, între care dioxidul de carbon are o pondere majoră. Cum era firesc,  în institut există deja de un deceniu un Colectiv de stocare geologică a CO2.”, spune Dr. Ing. Constantin Sava, cercetător științific GeoEcoMar. Prin activitatea sa de cercetare, acest colectiv sprijină implementarea pe scară largă a CCUS (Carbon Capture Utilization and Storage). Tehnologia de captare și stocare a dioxidului de carbon, care constă în injectarea de CO2 în formațiuni geologice, spune Constantin Sava, reprezintă una din soluțiile prin care poate fi combătută încălzirea climatică globală, care este parte a fenomenului schimbărilor climatice  globale. În acest fel, ea contribuie la efortul de reducere a crizei climatice și, implicit, la protejarea ecosistemelor.    

Cercetările privind stocarea geologică a CO2 au început în România odată cu afilierea GeoEcoMar la ENeRG (Rețeaua Europeană de Cercetări în domeniul Geoenergiei) în 2002 și au continuat cu participarea instutului  la proiecte internaționale legate de CCS  (CASTOR, EU GeoCapacity, CO2 Net Est, lmpact of communication, CGS Europe, CO2 Stop) și la proiecte naționale în domeniu (Programul național de captare și stocare CO2 a carbonului pentru perioada 2011-2020 și secțiunea de stocare geologică a Studiului de fezabilitate pentru proiectul demonstrativ GETICA CCS). După aderarea la Asociația CO2 GeoNet în 2013, GeoEcoMar a participat la proiectele ENOS si STRATEGY CCUS. Din 2017,  este partener în alte trei proiecte  ACT – ERA NET – ALIGN CCUS, ECO-BASE si REX CO2.

GeoEcoMar este de asemenea implicat în activitatea Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică (International Union of Geodesy and Geophysics – IUGG). În cadrul IUGG, România este reprezentată de Comitetul Național de Geodezie și Geofizică din cadrul Academiei Române, care are în componență corespondenți naționali pentru toate cele opt asociații internaționale. În prezent, GeoEcoMar deține în acest comitet trei funcții – cheie: cea de Președinte (Academician Nicolae Panin), cea de Secretar general (Dr. Ing. Constantin Sava) și cea de Corespondent National pentru Oceanografie (Dr. Gheorghe Viorel Ungureanu). Una dintre aceste asociații internaționale, înființată relativ recent, este Asociația Internațională pentru Științele Criosferei (IACS), care caută să răspundă tocmai la presiunea fenomenelor climatice extreme, care afectează din ce în ce mai puternic învelișul de gheață al Pământului (calote polare și ghețari) și reduce în chip dramatic habitatul animalelor sălbatice din zonele polare.

GeoEcoMar este și membru fondator al „CO2 Club România Association”, prezidat de cercetătorul științific Constantin Sava, ONG care susține transpunerea în legislația națională a Directivei Europene pentru CCS, oferind consultări periodice Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

_______________