În 26 mai Anul Domnului 2021 o să vă relatez câteva excentricități care au avut loc în spatele ecranelor.
Dar, pentru dezmorțirea spiritului, după plimbarea de dimineață, apelez azi la puțină istorie. În data de 26 mai dar în alt an, 1977 excentricul american, George Willig, a escaladat una dintre clădirile World Trade Center din New York, în trei ore și jumătate, fiind „premiat” de poliție cu o amendă de un dolar și 10 cenți.
Vom rămâne în această categorie de gesturi, dar raportată acum la civilizația ecranelor, cele care ne-au acaparat fie prin telefonul mobil, mai vechi ori mai sofisticat, fie prin calculator, mai prăfuit sau strălucitor, fie prin televizor mai mic, ori sub formă de plasmă imensă. Toate ne țin ochii atenți și nervii întinși și din ce în ce mai tociți.
Am avut de multe ori curiozitatea să mă postez în spatele ecranelor, să văd și eu ce este acolo. Am desfăcut telefonul și am descoperit un acumulator, o cameră foto – video, precum și niște mici instalații. Am desfăcut calculatorul. Mâncare, praf, urme ale vieții zbuciumate. În urmă cu ani, am văzut pe cineva deschizând și televizoarele, dar erau vechi. Acum par compacte. Un tub, fire și cam atât.
Iată că a venit momentul să revin la televizor în calitate de invitat la o emisiune de șah. Am fost ani de zile realizator de emisiuni de televiziune de la TVR Cultural, ce păcat că a fost scos din istorie, la posturi de mai mică importanță. Acum a fost vorba de Realitatea. Arina Delcea m-a invitat la o emisiune dedicată sportului minții, iar eu am mai vorbit și despre pictură, precum și despre cărți. Putem include asta la capitolul gesturi excentrice.
Mai dificil a fost să ajungem acolo, fiind vineri după prânz când traficul pe străzi este…Dar mi-am promis să folosesc doar subiecte și cuvinte luminoase.
Intrăm în studioul de televiziune, se așează luminile, îmi scot recuzita. Aici intră tradiționalul clopoțel, un glob pământesc de mici dimensiuni, o reproducere după un tablou, câteva cărți de actualitate, o mănușă de box, etc, etc.
Încep știrile din șah, apoi vine interviul cu mine la emisiunea ,,Strategie în alb și negru”. Arina Delcea mă întreabă cum am intrat în familia șahiștilor, vrea să îi relatez câteva curiozități din lumea celor 64 de pătrate în alb și negru, dorește să afle ce oportunități am avut eu intrând în acest univers…Etc. La final mă întreabă ce este cu colecția mea de …papioane.
Încerc să răspund pe rând. Amintesc de Ilie Goga, 84 de ani, care mă punea să scriu știrile de șah, în urmă cu mult timp. Apoi despre șahul – box, precum și despre partidele jucate în apă înghețată, ori chiar sub apă. Amintesc de oamenii întâlniți prin șah, de cei aflați în conducerea federației de specialitate. Delia Duca intră cu demonstrațiile la tablă. Timpul trece rapid. Trec la pictură, ofer un tablou Arinei, dar și cartea mea lansată abia la Piatra Neamț, despre șapte dimineți. Încet, încet, terminăm cu papionul solemn, care oferă un moment aparte vernisajelor de pictură unde încerc să rostesc cuvinte care să spună ceva esențial despre fiecare pictor în parte, dacă este vorba de o expoziție colectivă. Sau numai despre unul dacă avem o personală. O experiență interesantă.
Aristotel Bunescu – UZPR
