Partidul Popular European califică invadarea Ucrainei de către Rusia drept o ”crimă internațională”, ceea ce ridică întrebarea dacă Vladimir Putin și ceilalți responsabili de la Kremlin ar putea face obiectul unui proces la Curtea Penală Internațională. Desigur, e vorba mai degrabă de un exercițiu pur teoretic, căci pare puțin probabil ca Putin și ceilalți decidenți de la vârful Federației Ruse să fie îndepărtați de la putere altfel decât printr-o acțiune din interiorul sistemului de putere sau (de ce nu?) de către rușii înșiși… Asta nu înseamnă, însă, că subiectul nu merită un pic de atenție.
În primul rând, trebuie spus că jurisdicția Curții Penale Internaționale poate fi exercitată doar asupra statelor părți (123 la număr, care au semnat Statutul de la Roma, actul fondator al Curții). Sunt țări importante (Statele Unite, China, Israel) care nu au acceptat jurisdicția CPI – America, spre exemplu, temându-se că și-ar expune astfel militarii aflați în diverse teatre de război. Inițial, Rusia a semnat, în anul 2000, Statutul de la Roma. Dar a urmat, în 2014, anexarea Peninsulei Crimeea, iar Curtea a publicat, la 14 noiembrie 2016, un raport privind ancheta preliminară a intervenției militare ruse în Ucraina, care a constatat că „situația de pe teritoriul Crimeei și Sevastopolului echivalează, de fapt, cu o stare în curs de desfășurare de ocupație” și că „informații, cum ar fi bombardarea raportată de către ambele state a pozițiilor militare ale celuilalt și reținerea personalului militar rus de către Ucraina și viceversa, indică angajamentul militar direct între forțele armate ruse și forțele guvernamentale ucrainene, care ar sugera existența unui conflict armat internațional în contextul ostilităților armate din estul Ucrainei”. Ca răspuns, un decret prezidențial al lui Vladimir Putin a aprobat „trimiterea unei notificări secretarului general al Națiunilor Unite cu privire la intenția Federației Ruse de a nu mai fi parte la Statutul de la Roma”. Înștiințarea oficială a fost dată la 30 noiembrie. În concluzie, Rusia nu pare să mai aibă de-a face cu jurisdicția CPI.
Dar Ucraina? Ei bine, Kievul a acceptat jurisdicția CPI începând cu data de 8 septembrie 2015, chiar dacă nu a semnat Statutul de la Roma, Curtea putând ancheta presupuse acte de ”genocid, crime împotriva umanității sau crime de război” comise pe teritoriul Ucrainei. Ceea ce trebuie știut este faptul că, în 2018, Statutul de la Roma a fost modificat, fiind introdusă, pe lângă cele trei infracțiuni amintite, o nouă infracțiune, ”agresiunea”, care cuprinde în mod explicit exact ceea ce se întâmplă acum în Ucraina: ocuparea militară a teritoriului, anexarea, bombardarea etc. Problema e că Ucraina nu a apucat să semneze și aceste modificări ale Statutului de la Roma.
Concluzia? La momentul actual, aflându-ne (probabil) încă în zona infracțiunii de ”agresiune”, CPI nu poate ancheta nimic. Cinic vorbind, e nevoie de răbdare, până când invadatorul rus va ridica ștafeta acțiunilor sale până la nivelul genocidului, crimelor împotriva umanității sau a crimelor de război…
NOTĂ FINALĂ: Mai e nevoie, oare, să spun că orice om care are un vârf de conștiință și o fărâmă de suflet ar trebui să spere că Vladimir Putin și toți cei care au ordonat această acțiune nemernică și criminală din Ucraina vor răspunde în fața justiției? Sau că rusul de rând și poporul rus în general au o mare problemă: să demonstreze că nu se confundă cu Rusia lui Putin, țară ce a ajuns în aceste zile simbolul răului pe planeta oamenilor?
_____________
Foto: Bloc de locuințe din Kiev avariat de o rachetă, 26 februarie 2022. Sursa: Unian
