10 brumărel. Adică data de 10 din luna cu numărul 10. Ce pot oferi mai interesant cititorilor constanți, ori întâmplători ai revistei noastre online? Un subiect de nota 10 ar merta. Dar cum 10 aparține mereu profesorului, ca un elev silitor nădăjduiesc măcar la 9.
Internetul, înaintea poștașului îmi aduce vestea apariției unui nou album de pictură pe care îl semnez cu modestia de rigoare. Este o bucurie într-o lume tristă. Asta se observă ușor, chiar și dacă asculți un buletin de știri.
Iată, cam ce cuprinde el:
Motto: ,, Există trei feluri de oameni: cei care văd, cei care văd atunci când li se arată şi cei care nu văd”. Leonardo da Vinci
Zorii zilei de 15 aprilie 2021. Încep fascinat să scriu pentru un nou volum din Colecția Arta Noastră editată de TRUICART EVENTS.
Fiind în 15 aprilie, dată la care a apărut pe planeta albastră în 1452 numitul Leonardo da Vinci încerc, după puterile mele să văd. Să văd alte și alte picturi de valoare reunite în Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane”, ediția a XIV-a.
Suntem prin urmare la Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”. Numele este legat de arta dirijorală, dar și de compoziție. Să rămânem în arta armoniilor sonore amintindu-vă că în primăvara anului 1874, compozitorul rus Modest Musorgski a vizitat expoziția cu lucrări semnate Victor Hartmann. Muzicianul a fost atât de impresionat de ceea ce a văzut, încât s-a pus imediat pe lucru. Rezultatul ? Suita pentru pian intitulată Tablouri dintr-o expoziție. Am ales această suită devenită piesă de rezistență pentru virtuozii pianului, ca plan de comentariu al picturilor din albumul pe care îl țineți acum în mână. Dar să recapitulăm contextul: Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea” Slobozia, Asociația “Sculptor marinar Laurențiu Macarie”, TRUICART Events Brand şi Dan Tudor Truică – curator independent au organizat Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane”, ediția a XIV-a, în luna februarie 2021, în Sala “Arcadia”.
Manifestare artistică de tradiție, salonul a reunit pe simeze, sub egida TRUICART Events Brand, 31 de artiști plastici din România, Bulgaria, Ungaria, Grecia și Spania: Horia Ioan Bartoc, Carmen Bazilescu, Andana Călinescu, Elena Dăscălescu, Cornelia Vicotria Dedu, Konstantin Donchev, Ema Szabo, Elena Otilia, Ioana Enescu Truică, Adrian Garbis Hofman, Dan Geleletu, Radu Ezu Hangan, Aurelia Matei, Ruxandra Sibil Mermeze, Gabriela Naftanaila Leventu, Lucia Osz, Victoria Caraiman Pastuch, Virginia Piscoran, Mihaela Radian, Anita Radulescu, Vasile Saraci, Evangelia Taka, Paul Tarziu, Gheorghe Țuțuianu, Dan Tudor Truică, Ion Truică, Maria Untanu, Delia Vancea, Vladimir Paun Vrapciu, Nicolae Zimbroianu, care prezintă lucrări de grafică, pictură, sculptură și artă decorativă.
O adevărată colecție de lucrări, o interesantă sinteză atât prin forța individuală a artiștilor, dar și prin unitatea de ansamblu a salonului.
Ciclul „Tablourile dintr-o expoziție” începe cu piesa „Promenada”, compusă pe structura cântecelor populare rusești. Compozitorul se înfățișează pe sine plimbându-se prin expoziție, (de unde vine și titlul).
Înainte de a prezenta tablourile pe baza acestei lucrări muzicale, este firesc să facem și noi …vernisajul prin lucrarea intitulată chiar ,,Vernisaj” semnată Ioana Enescu Truică. Posesoarele de aripi privesc uimite un tablou și nu e unul oarecare, ci cel intitulat “Anemone” de Ștefan Luchian.
Sigur, orice lucrare poate avea multe interpretări. Pentru mine este o parodie a atmosferei de la un obișnuit eveniment plastic, acolo unde o parte a publicului se uită ca găina la niște rame, iar ,,renumitul” critic de artă, vorbește ca un papagal, fără să fie înțeles de nimeni. Mai sunt desigur duduile care vin să fie văzute, dar și renumiții pișcotari ce așteaptă să înceapă tratația. Sigur, nu ne referim la epoca pandemică, ci cum a fost înainte și cum o să fie după ea.
Tabloul Nr. 1 al lucrării muzicale este Gnomul
Schița lui Hartmann reprezintă o figură de lemn, un spărgător de nuci, o jucărie. Chipul trist al gnomului este caracterizat printr-o muzică neliniștită.
Aici intră Horia Ioan Bartoc prin natura sa statică ce trimite delicat la zona abstractă a artei. Dar și doamna Carmen Bazilescu. Organizatorii au ales lucrarea sa de mari dimensiuni 150/200 ca element central al salonului în dreapta și stânga sa fiind panotate elegant toate tablourile expoziției. Titlul creației semnate inconfundabil Carmen Bazilescu este ,,Lumea minunată a subacvaticului incognito” pe care autoarea o explică cu grația cu care ne-a obișnuit de ani și ani de zile: ,,Compoziție cu structuri macro și microcosmice. Este interrelația dintre plin și gol, culoare și formă amintind de coralii aflați în recifuri maritime”. Observați vă rog structura poetică a creatoarei, exprimarea sa prin culori, dar și prin cuvinte.
Portretul dur semnat de Radu Ezu Hangan este și el inclus în prima parte a piesei muzicale. Intensitatea privirii este copleșitoare și te întrebi, pe bună dreptate, ce putea să fie în fața ochilor atât de expresivi?
Nr. 2 Vechiul castel
Această mișcare este considerată a fi bazată pe o acuarelă care reprezintă un castel italian. Aici intră Evangelia Taka, un artist din Grecia care mă emoționează în mod deosebit. Lucrarea sa aduce în centrul atenției un semnal de alarmă ce ține, din punctul meu de vedere, de universul cel mai dificil al perioadei pandemice, când alarmele mortale de tot felul circulau pe stradă, canalele de televiziune, ori rețelele de socializare de pe net. Chiar așa scrie pe tablou – ,,Spre semnal de alarmă”. Felicitări neformale pentru subiect și finalizare!
Nr. 3 Tuileries (Cearta copiilor după joacă)
Tuillieries este cunoscuta grădină publică din Paris, loc preferat pentru plimbări al lui Victor Hartmann. Musorgski prezintă o ceată de copii ce se ceartă. Aici intră: Profesoara Maria Unțanu, cea care lucrează temeinic până la 10 ore zilnic într-o tehnică greu de stăpânit numită «stippling».
Pretutindeni în lucrările ei se vede puritatea celor mici. Asta se explică prin faptul că a lucrat mulți ani cu generații și generații de copii, de la are a luat inocența, candoarea, puterea fără margini de a visa.
Nr. 4 Căruța
Aici avem o căruță trasă de doi boi. Mișcarea căruței afundându-se parcă în noroi redă senzația apăsătoare a muncii istovitoarea a țăranului.
Paul Târziu ne propune o interesantă viziune trasată, aparent rapid, în câteva pensulații ce formează un univers plin de simboluri. Ele așteaptă să fie decodificate de fiecare în parte.
Nr. 5 Dansul puilor ce ies din găoace
În baletul lui Iuri Gerber „Trilbi”, cu decoruri de Hartmann, care a avut premiera la Petersburg în 1871, este un episod cu un grup de băieți și fete îmbrăcați în coji de ouă sparte. Culorile lui Hartmann reprezintă schițele acestor costume. Compozitorul a propus piesa „Baletul puișorilor ce ies din găoace”.
Aici s-ar putea încadra creația semnată de Luminița Nicolau. Atenția aproape obsesivă pentru surprinderea detaliului până la cele mai fine crăpături ale lemnului, ori umbrele unui lacăt ce leagă un lanț. Un talent autentic reconfirmat acum.
Nr. 6 Evreul bogat și cel sărac
Baza piesei „Evreul bogat și cel sărac” o constituie două portrete ale lui Hartmann pictate în Sandomir (Polonia). Pe unul din ele este chipul unui evreu bogat și gras, vesel și mulțumit de sine, pe celălalt – un biet bătrân sărac, slab și necăjit.
Aici putem include pe Virginia Pişcoran – membră a UAPR, filiala Satu Mare şi profesor de desen ce ne dăruieşte un exercițiu de artă decorativă, colaj ce are câte o interpretare după sensibilitatea și cultura plastică a fiecărui privitor în parte.
Nr. 7 Târgul din Limoges
„Târgul din Limoges” este un tablou reprezentând un târg din sudul Franței – o mulțime de femei gălăgioase se ceartă. Muzica alertă reproduce cu naturalețe forfota veselă, tărăboiul, exuberanta lumină a soarelui din sud, care inundă întregul tablou.
La această categorie cred că o putem include pe Ioana Enescu Truică prin tabloul ,,Signora”. Ca și în precedentele expoziții din România, ori de peste hotare, Ioana Enescu Truică tulbură adânc prin realismul imaginii. De această dată, găsim folosirea modelului unui tablou în alt tablou. Mica fereastră bogat în lumină este un centru irezistibil de atracție, nu numai pentru femeia ajunsă la vârsta înțelepciunii, dar și pentru fiecare om care trece prin fața acestei pânze de valoare incontestabilă.
Nr. 8 Catacombele
Vederea unui mormânt îi inspiră compozitorului meditații triste despre moarte.
În alb și negru, Vasile Saraci aduce în fața ochilor uimiți câteva tradiții folclorice străbune.
Delia Vancea folosește culorile acrilice pentru ceea ce artista numește Semne 1. Un semn care ne invită la meditație pentru a descoperi un creator aparte.
Nr. 9 Ceasul sau Coliba pe picioare de găină
„Modelul ceasului” era reprezentat de Hartmann ca o casă micuță sprijinită pe piciorușe de găină.
Includem aici pe Mihaela Radian cu uleiul său pe pânză intitulat ,,Blidul cu mămăligă”. Un tablou reușit, pe care de această dată îl explică chiar autoarea: ,,Am fost la Târgul Meșteșugarilor de la Muzeul Satului din București. Am fost foarte impresionată de tot ce am văzut acolo. De toată atmosfera. Venind acasă, încărcată de aceste imagini, am vrut să aduc pe pânza mea ceva din această lume. Așa se motivează alegerea unui subiect ca acesta . Blidul cu mămăligă”. Nu îmi rămâne decât să subliniez că este unul dintre tablourile mele preferate din acest salon valoros.
Nr. 10 Marea poartă a Kievului
Acest moment este inspirat din schițele lui Hartmann pentru Poarta Kievului, monument cu care Hartmann a câștigat un concurs de proiecte, dar care nu a fost construit niciodată.
Mișcarea începe cu tema principală (Plimbarea) amplificată grandios. Tema secundară are un aer solemn și se bazează pe un imn de botez din liturghia ortodoxă rusă.
Victoria Caraiman Pastuch ne invită în universul aparte al altei textile. Îi mulțumim frumos pentru această lucrare, dar și pentru toată cariera sa punctată de realizări remarcabile în domeniul creației.
Paul Vrapciu Vladimir ne arată chiar niște siluete care merg spre universul sacru. Să ne gândim mereu la divinitate și lumea în care suntem invitați să intrăm.
GeoOctogonul
O lucrare de forță cu care doresc să termin comentariul meu este GeoOctogon semnată de
Gheorghe Ţuţuianu. Pictorul este născut chiar la Slobozia. După o îndelungată şi prolifică activitate în cercetarea ştiinţifică, este licenţiat la Universităţii Nationale de Artă din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice. Mi-a mărturisit că lucrarea sa expusă la Slobozia reprezintă un fel de întoarcere spirituală acasă. Tabloul face parte dintr-o serie de alte douăzeci de lucrări incluse în proiectul intitulat GeoStructuri Natur(a)Altfel.
Dimensiunea de 100×100 cm, tehnica – acrilic pe pânză. Este, după cum se confesează autorul, rezultatul unei metamorfoze artistice vizuale și mentale plecând de la ideea de se inspira, a studia şi a descrie artistic obiecte sau fenomene din natură cunoscute din experienţa sa ca cercetător al fenomenelor geologice, respectiv al unor agregate minerale, al unor structuri aparţinând Terrei (Geo) şi experimentând noi forme de cunoaştere respectiv cunoasterea artistică, subiectivă. Elemente ale naturii cunoscute anterior, dar privite acum nu ca cercetător, ci cu ochii artistului. În lucrare se observă transformările vizuale ale formelor unor agregate minerale, cristalizate, provocate de lumină şi contralumină. Artistul a găsit că soluția vizuală integratoare a tuturor formelor studiate din punct de vedere artistic-vizual este octogonul înscris într-un pătrat. Pe de altă parte, artistul a ajuns la o interpretare simbolist-metaforică spre zona sacrului creştin. În acest sens, el mărturisește: ,,Pătratul delimitat de cele 4 laturi extreme ale pânzei face trimitere simbolică la cele 4 puncte cardinale, iar cele 8 laturi ale octogonului înscris pe suprafaţa pătratului delimitat de laturile pânzei, fac trimitere la cele 7 zile biblice ale Genezei, a cerului şi pământului (Geo), aşa cum sunt descrise în Vechiul Testament, iar a 8-a latură este devenirea în Împăraţia Cerească propovăduită de Iisus în Noul Testament”. Suprafaţa interioară dintre laturile octogonului sugerează prin linii şi puncte haosul iniţial existent înaintea Facerii.
Suprafaţa din exteriorul octogonului simbolizează noua ordine a devenirii lumii prin transformarea haosului în ordinea construită de divinitate. De la simplu spre complex. Sunt legile lumi și o ierarhie a creaţiei: regnuri – mineral, vegetal, animal, uman, îngeresc. Iată o incursiune în istoria octogonului prezent în era precreştină până în conteporaneitate.
Astfel, în perioada precreştină octogonul era o formă arhitecturală întâlnită în construcţia celebrelor băi romane. În creştinismului timpuriu, unele băi de formă octogonală considerate păgâne au fost dărâmate, iar altele au fost folosite la cermoniile de botezare a noilor adepţi care erau persoane adulte și era nevoie de spaţiu corespunzător. Mai târziu, în Evul Mediu, noile construcţii cunoscute ca Baptisterii în Italia, aveau forma octogonală. De exemplu cel mai cunoscut este Baptisteriul de la Florenţa, lăcaş de cult catolic construit în apropierea catedralei Santa Maria del Fiore. Toate Baptisteriile catolice din Italia sunt închinate Sfântului Ioan Botezătorul.
Altă clădire cu secţiune octogonală era cea a Farului din Alexandria considerat a fi una din cele 7 minuni ale lumii.
În zilele noastre, în unele biserici creştine ortodoxe din Romania, se poate observa Octogonul sacru imprimat în pardoseala bisericii şi ca piesă de tapițerie artistică. Astăzi există unele clădiri de utilitate civilă care au formă octogonală, formă care are avantaje de confort şi de consum de materiale.
De exemplu, în Bucureşti planul cladirii bibliotecii Institutului Astronomic al Academiei Romane are forma octogonală. La fel Turnul Pompierilor din Satu Mare are soclul înalt de 8 metri cu secţiune pătrată iar interiorul este octogonal. Sveltele coloane ale Bisericii Stavropoleos din București sunt postate pe socluri octogonale, generand un ansamblu arhitectural elegat, neoromanesc.
Casa rotativa, Taree, din Australia, este o locuință octogonală care se rotește cu 360 de grade.
Templul Mundeshwari din Kaura, India, este considerat cel mai vechi templu hindus funcțional din țară. Mica structură din piatră are o formă octogonală și a fost construită în jurul anului 600 e.n. Cam aici se termină cele câteva selecții din textul albumului.
Vreau doar să mai subliniez că atât am scris depre tablouri încât am ajuns și eu în ele.
Iată o lucrare semnată Ana Croitoru în care apar dând autografe pe numărul 20 al volumului ,,Valul Grecesc” din Colecția Arta Noastră editată de Truicart Events.
Aristotel Bunescu
Foto – Colorit.ro și arhiva personală
