În drumul lor spre mări și oceane, apele curgătoare de suprafață transportă sedimente, material organic și nutrienți. Ele reprezintă resurse vitale pentru comunitățile umane din zonă și contribuie la buna funcționare a unor ecosisteme complexe. Secarea lor temporară poate întrerupe furnizarea apei potabile și afecta calitatea acesteia. De curgerea neîntreruptă a râurilor depinde însă și supraviețuirea unor organisme care trăiesc în aceste ape, inclusiv cea a multor specii pe cale de dispariție.
O modelare numerică referitoare la mai multe cursuri de apă de pe mapamond (Messager et al., 2021) arată că o bună parte a acestora seacă pe parcursul anului. În realizarea studiul, citat de revista Nature, cercetătorii au coroborat date privitoare la apele curgătoare studiate cu informații referitoare la hidrologia, clima, geografia și topografia terenurilor din vecinătatea acestora. Ei au extins apoi evaluarea la toate cursurile de apă înregistrate în baza de date globală RiverATLAS.
Modelarea numerică realizată de Messager și de colegii săi demonstrează că pe toate continentele, indiferent de tipul de climă sau de biom (complex ecologic care se formează în raport cu un anumit mediu ambiant), există cursuri de apă care seacă temporar. Se estimează că aproape 60% dintre acestea seacă cel puțin o zi pe an, în timp ce între 44 și 53% dintre acestea seacă timp de cel puțin o lună (aproximativ 30 de zile) în fiecare an.
În regiunile calde și uscate – care reprezintă 10% din masa globală de uscat – sunt afectate anual 95% din apele curgătoare. Un exemplu în acest sens este cel al râului Niger, aflat într-o zonă aridă din Africa de Vest, care se usucă pe porțiuni. Cercetătorii atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru comunitățile locale din aceste zone aride secarea unui număr mare de cursuri de apă. Este, susțin ei, necesară realizarea unor hărți detaliate ale cursurilor permanente și nepermanente la scară regională și locală, ca și demararea unor proiecte științifice care să evalueze modul în care acest fenomen afectează furnizarea și calitatea apei potabile.
Secarea temporară privește chiar și regiunile cele mai umede – bazinul râului Amazon și văile unor râuri din Africa centrală și sud-estul Asiei – unde aproape 35% din apele curgătoare vor seca la un moment dat în cursul unui an.
Sectorul românesc al fluviului Dunărea, Lunca și Delta Dunării sunt și ele afectate de tendința globală de diminuare a resurselor de apă. Cercetătorul GeoEcoMar Albert Scrieciu, coordonatorul departamentului „Cercetări interdisciplinare ale mediului fluvial”, consideră că previziunile echipei de cercetători condusă de M.L. Messager sunt îndreptățite. „În următorii ani, resursele de apă potabilă vor fi puternic afectate. Cauzele țin în primul rând de modul în care schimbările climatice globale afectează dinamica apelor curgătoare, dar și de creșterea la nivel global a populației, care generează exploatarea tot mai intensă a resurselor de apă potabilă și a terenurilor din vecinătatea acestora”, spune Albert Scrieciu. El este de părere că degradarea accentuată a acestor ecosisteme vulnerabile poate avea consecințe ireversibile asupra calității apei, asupra biodiversității, dar și asupra calității vieții oamenilor ce locuiesc în zonele afectate.
În proiectele sale dedicate segmentului românesc al Dunării, Luncii și Deltei Dunării, GeoEcoMar studiază schimbările care afectează mediul fluvial (schimbări fizico-chimice, biologice, morfologice, etc.) și caută să dezvolte „soluții verzi” (Nature Based Solutions) de contracarare a riscurilor care vizează aceste medii vulnerabile.
„O parte a activității noastre constă în realizarea de măsurători geo-fizice, menite să ne ajute să identificăm variațiile nivelului apei, precum și fluxurile de apă, ce se petrec în zonele studiate, de-a lungul unor anumite perioade de timp. Variațiile nivelului apei sunt măsurate cu ajutorul echipamentelor de tipul “singlebeam” și “multibeam”, iar pentru determinarea fluxurilor de apă, folosim echipamentul Acoustic Doppler Current Profiler (ADCP), cu ajutorul căruia măsuram vitezele de curgere ale apei, precum și debitul mediu înregistrat în diferite secțiuni.”
Aceste proiecte, finanțate de MCDID (Program Nucleu) și de Comisia Europeană (prin programul H2020: REXUS, RESET, MERLIN), urmăresc creșterea eficienței utilizării resurselor (la diferite scări), dar și susținerea și încurajarea comunităților locale să adopte strategii de dezvoltare durabilă. Scopul lor este să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai pe plan local și să crească gradul de conștientizare al populației locale în privința protecției mediului înconjurător.
_______________
Rubrică susținută de Institutul de Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar
