CulturăArte plasticeTablouri împușcate

Tablouri împușcate

-

promovare onlinespot_img

Rănile celei mai recente revoluții nu se vor șterge niciodată, poate vor fi estompate odată cu trecerea anilor. Decembrie ’89 nu a însemnat numai lupta pentru libertate a oamenilor și nu a adus pierderi doar în rândul acestora. Atunci au suferit și clădiri importante din punct de vedere istoric, arhitectonic sau estetic, dar și arta plastică. Muzeul Național de Artă al României a fost unul dintre obiectivele cele mai grav afectate, cu distrugeri ce au implicat structura cladirii și spațiile de expunere. Patrimoniul artistic, îndeosebi cel aflat în expunere în acel moment, a suferit degradări ireversibile. Laboratorul de restaurare pictură de șevalet a fost aproape în întregime distrus. 

Taboul din cadrul expoziției. Foto: Olesea Savvateeva

La sfârșitul anului 2020,  Muzeul Național de Artă al României și Teatrul Național “Ion Luca Caragiale” și–au unit forțele pentru a realiza o expoziție inedită, care să amintească de suferințele tablourilor din perioada revoluționară, dar și eforturile oamenilor pentru apărarea și recuperarea patrimoniului. 

În 1989, zeci de tablouri aflate pe simezele muzeului au căzut victime ale gloanțelor revoluționare. De atunci echipe de restauratori au luptat pentru salvarea unor capodopere. Vedete ale expoziției “(R)evoluția tablourilor” sunt 11 creații semnate de Ștefan Luchian, Sava Henția, Ioan Andreescu, Theodor Aman și George Demetrescu Mirea. Expoziția este inspirat plasată în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă, prin acesta etapele restaurării se integrează în circuitul expozițional permanent. Vizitatorii pot observa complexitatea procesului de restaurare și rezultatul final, care înseamnă recuperarea obiectului de artă cu respectarea autenticității și unicității sale. Între 1990 și 2020 s-a reușit să fie salvate 47 de tablouri. Multe dintre acestea nu au fost doar împușcate, fiind deteriorate și din cauza impactului bucăților de zidărie desprinse din pereții sfărâmați de explozii. Multe au suferit și degradarea structurală a tuturor componentelor (șasiu, suport), cu pierderea unor suprafețe de strat pictural. Dacă am aminit de salvarea a 47 de creații purtând semnături celebre printre care cele ale lui Nicolae Grigorescu sau Ștefan Luchian, cred că este normal să-i amintim și pe salvatori. Șaisprezece restauratori, de-a lungul celor 30 de ani, au readus la viață lucrările: Raluca Bivol, Horațiu Costin, Adrian și Crenguța Corduban, Sorina Gheorghiță, Augustina Levcenco, Maria Lungu, Gheorghe și Rareș Pătrașcu, Sultana Polizu, Ioan D. Popa, Simona Predescu, Serafim Prodan, Daniela Sălăjan, Dinu Săvescu și Ioan Sfrijan. 


Este impresionant la această expoziție să ai ghizi celebri. Povestea fiecăreia dintre cele 11 creații plastice de mare valoare ne este spusă prin intermediul tehnologiei de câte un actor important al Teatrului Național din București. 

Foto: Olesea Savvateeva

Poate nu întâmplător, cel care l-a întruchipat pe Ștefan Luchian în celebrul film din 1981, atunci când activezi codul QR din dreptul tabloului „Safta florăreasa”, pe ecranul telefonului ți se deschide un  film în care Ion Caramitru îți povestește cu lux de amănunte povestea capodoperei. Și experiență aceasta deosebit de interesantă se repetă de încă zece ori. Amalia Ciolan ne vorbește despre „poetul plastic al florilor” Stefan Luchian și despre lucrarea „Peisaj”, care a făcut parte din tezaurul restituit de Uniunea Sovietică în anul 1956, urmând ca peste 34 ani să fie “rănita grav” în revoluție. Cosmina Olariu este “ghidul” lucrării “Vânat” de Sava Henția, un tablou care provine din colecția particulară a actriței Aura Buzescu. Despre dificilele etape de recuperare, în cazul lucrării “Autoportret” de Ioan Andreescu, ne vorbește Lari Giorgescu. Monica Davidescu este prezentatoarea lucrării “Natură statică” de Sava Henția. „Lupta de la Alma”, lucrarea de mari dimensiuni a lui Theodor Aman, expusă în premieră la Expoziția Universală de la Paris din anul 1855, îl are ghid pe Daniel Badale. Povestea lucrării “Lorica cu crizanteme”, în care Ștefan Luchian a avut-o model pe nepoata sa Laura Cocea, ne este istorisită de Emilia Popescu. Și poveștile, foarte atractive, continuă: Richard Bovnoczki se transpune în vocea lucrării “Țăranii secui îi aduc lui Mihai Viteazu capul lui Andrei Bathory” de George Demetrescu Mirea, Ileana Oleanu ne vorbește despre peisajul lui Ioan Andreescu “La marginea pădurii”, Mircea Rusu despre un alt peisaj al lui Andreescu “Plopi la marginea satului”, iar Alexandru Potocean despre “Găini”, creația aceluiași Ioan Andreescu, artistul doborât de tuberculoză la numai 32 de ani, despre care Nicolae Grigorescu spunea: „Andreescu e cel mai mare artist pe care  l-a avut ţara, y compris moi! Dacă ar fi trăit ar fi devenit negreşit marele nostru artist naţional.” 

Vizitând această expoziție eveniment, dar și document, ni se relevă un fapt la care cu greu te poți gândi dacă nu-i treci pragul – si obiectele au destinul lor.


Articolul precedentMartor al trenurilor morții din Sighet
Articolul următorDetașarea
Olesea Savvateeva
Este jurnalist, format la Chișinău (Republica Moldova), cu experiență de peste 10 ani în radio, presa scrisă și presa online. A fost redactor la revista Generația nouă (proză scurtă și poezii) și ziarul Timpul nou articole cu teme sociale, a fost reporter al revistei Siesta Chișinău (reportaje de la evenimente culturale și interviuri cu personalități din sfera culturii, a fost editor la 7days.md (realizarea de știri generaliste, calendare lunare ale evenimentelor locale). De asemenea a fost content manager la Compania “Belețchi Soft” și manager de publicitate. Din anul 2019 este redactor la Radio România Internațional, secția rusă. Din septembrie 2020 a devenit membru al IWA – International Women’s Association. Este artist handmade (modelaj lut polimeric), fost sportiv (portar al echipei naționale de fotbal feminin a Republicii Moldova) și este pasionată de literatură și muzică, fiind înzestrată cu o voce deosebită. Este membră a Corului Sound și a International Women’s Choir of Bucharest. A organizat numeroase acțiuni caritabile.

Random posts

Săptămâna în șah: 8 – 14 februarie 2021. Yuri Averbach, cel mai vârstnic mare maestru în viață

Yuri Averbach a devenit cel mai vârstnic mare maestru în viață! Luni, 8 februarie, Yuri Averbach a împlinit 99...

Nona Gaprindashvili vs. Netflix – prima femeie cu titlul de Mare Maestru în șah acuză serialul ”The Queen’s Gambit” de  „o falsitate devastatoare”

Cunoscuta campioană la șah, Nona Gaprindashvili, susține că ”The Queen’s Gambit”, seria nominalizată la Premiile Emmy, a „mințit în...

Sculpturi, toamna

- ... Iubiții mei frați în Domnul, acesta este motivul și nu altul. Și nu l-am găsit singur, chiar...
promovare onlinespot_img

De la glumă la cercetare științifică: Să ducem vacile la toaletă!

Gata, au început diminețile cu nori în această toamnă. Pentru ceva timp, ne vor lipsi razele de soare. În...

Cele două feluri de a căuta prin anticariate

Sunt două feluri de a căuta prin anticariate. Este unul profesionist, care presupune familiaritate cu localul, cu oferta acestuia,...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi