OpiniiSpinoza și superstițiile

Spinoza și superstițiile

-

promovare onlinespot_img

N-aș vrea să apuce ziua să treacă fără să fac o scurtă mențiune: pe 21 februarie 1677, acum 344 de ani, murea la Haga, la doar 44 de ani, Benedict de Spinoza, unul dintre fondatorii raționalismului care a contribuit atât de mult la profilul culturii occidentale. Concepțiile sale l-au condus la excomunicarea din sinagogă, dar dacă nu era evreu, ci creștin, probabil că Biserica ar fi fost cea care l-ar fi excomunicat.

Imagine de epocă voit defăimătoare a lui Spinoza, descris ca „evreu și ateist”

După ce și-a luat herem-ul (echivalentul anatemei), a renunțat la numele evreiesc de Baruch și l-a adoptat pe cel latin de Benedict – practic, același lucru, ambele însemnând „binecuvântat”. Păcatul lui Spinoza pare să fi fost ceea ce azi e un lucru comun în rândul necredincioșilor, dar și credincioșilor, evrei sau creștini deopotrivă: Biblia – în special Vechiul Testament, căci acesta era în aria lui de „competență” – nu trebuie luată ad litteram; ceea ce contează e spiritul ei, ci nu litera, tributară contextului istoric și social.

Spinoza nu a fost ateu, cum s-a crezut cam o sută de ani după moartea sa, potrivit unor interpretări din epocă. El a argumentat că atitudinea morală corectă este să credem că Dumnezeu există, că el e cauza supremă a tot ceea ce este și că omul trebuie să-și trateze aproapele așa cum ar dori el să fie tratat de către acesta.

Tocmai pentru că îi dă lui Dumnezeu rolul suprem, Spinoza nu crede în miracole, superstiții sau, cum s-ar spune azi, teorii ale conspirației. Universul e guvernat de legea divină, eternă și imuabilă; de aceea, miracolele –  definite ca violări ale legilor naturii create de divinitate – nu pot fi acceptate. Așa-zisele fenomene sau evenimente miraculoase au resorturi raționale, științifice, iar faptul că nu le știm încă explicația, nu înseamnă că aceasta nu există și că nu va putea fi descoperită. 

Tot azi, pe 21 februarie, a murit (asasinat) Malcolm X, inițiator al unui fel de naționalism de culoare. S-a întâmplat în 1965. Dacă tot suntem la acest capitol al știrilor „comemorative”, mai adaug doar că tot într-o zi de 21 februarie, în 1925, a apărut eleganta revistă ”The New Yorker”; s-a lansat, în 1848, Manifestul comunist al lui Karl Marx și Friedrich Engels; și a început, în 1916, epuizanta bătălie de la Verdun. 

_____________

Foto: Gordon Johnson/ Pixabay

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Comunicat de presă posteveniment – Revista Patronatului Român

Vineri s-au încheiat lucrările Conferinței „Lobby și Advocacy în Romania” pentru a cărei reușită organizatorii mulțumesc partenerilor media: Revista...

Șah și afaceri: Modele de succes care se aseamănă și completează

Atunci când șahul apare în filme, este mereu asociat cu mințile geniale - și există un motiv bun: șahul...

Olimpismul dă mașini cadou

Alături de numeroasele bizarerii despre care am tot scris în ultimele săptămâni, mișcarea olimpică are și multe părți bune....
promovare onlinespot_img

Romanul „În umbra ei” sau istorii din portul de altădată

Tocmai a ieșit de la tipar un nou roman al scriitoarei Simona Antonescu. Absolventă a Facultății de Chimie din...

Jocurile Olimpice: Lacrimi de durere, lacrimi de bucurie

La fiecare patru ani, cele mai reușite exemplare ale speciei umane își dau întâlnire într-un punct al planetei pentru...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi