N-aș vrea să apuce ziua să treacă fără să fac o scurtă mențiune: pe 21 februarie 1677, acum 344 de ani, murea la Haga, la doar 44 de ani, Benedict de Spinoza, unul dintre fondatorii raționalismului care a contribuit atât de mult la profilul culturii occidentale. Concepțiile sale l-au condus la excomunicarea din sinagogă, dar dacă nu era evreu, ci creștin, probabil că Biserica ar fi fost cea care l-ar fi excomunicat.
După ce și-a luat herem-ul (echivalentul anatemei), a renunțat la numele evreiesc de Baruch și l-a adoptat pe cel latin de Benedict – practic, același lucru, ambele însemnând „binecuvântat”. Păcatul lui Spinoza pare să fi fost ceea ce azi e un lucru comun în rândul necredincioșilor, dar și credincioșilor, evrei sau creștini deopotrivă: Biblia – în special Vechiul Testament, căci acesta era în aria lui de „competență” – nu trebuie luată ad litteram; ceea ce contează e spiritul ei, ci nu litera, tributară contextului istoric și social.
Spinoza nu a fost ateu, cum s-a crezut cam o sută de ani după moartea sa, potrivit unor interpretări din epocă. El a argumentat că atitudinea morală corectă este să credem că Dumnezeu există, că el e cauza supremă a tot ceea ce este și că omul trebuie să-și trateze aproapele așa cum ar dori el să fie tratat de către acesta.
Tocmai pentru că îi dă lui Dumnezeu rolul suprem, Spinoza nu crede în miracole, superstiții sau, cum s-ar spune azi, teorii ale conspirației. Universul e guvernat de legea divină, eternă și imuabilă; de aceea, miracolele – definite ca violări ale legilor naturii create de divinitate – nu pot fi acceptate. Așa-zisele fenomene sau evenimente miraculoase au resorturi raționale, științifice, iar faptul că nu le știm încă explicația, nu înseamnă că aceasta nu există și că nu va putea fi descoperită.
Tot azi, pe 21 februarie, a murit (asasinat) Malcolm X, inițiator al unui fel de naționalism de culoare. S-a întâmplat în 1965. Dacă tot suntem la acest capitol al știrilor „comemorative”, mai adaug doar că tot într-o zi de 21 februarie, în 1925, a apărut eleganta revistă ”The New Yorker”; s-a lansat, în 1848, Manifestul comunist al lui Karl Marx și Friedrich Engels; și a început, în 1916, epuizanta bătălie de la Verdun.
_____________
Foto: Gordon Johnson/ Pixabay
