Sinteza dezbaterii “Antreprenoriatul social”- o reuniune animată de Gică Contra

Revista Patronatului Român a organizat joi, 4 martie, dezbaterea cu tema “Antreprenoriatul social.” Reuniunea s-a desfășurat în sistem mixt live-fizic la Muzeul Țăranului Roman și cu sesiune ZOOM, preluată de social media.
Dezbaterea va continua în data de 11.03.2021 tot în cadrul generos oferit de Muzeul Țăranului Roman.
O oră 11 minute și 55 secunde. Atât a durat masa rotundă “Antreprenoriatul social” ce și-a propus și a reușit, pe deplin, să aducă în atenția celor ce își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor în interesul comunității, a oamenilor din cultură și artă, a celor implicați în educație, medicină, etc. a unei forme de organizare sustenabilă a activităților cu finanțare privată și în atenția mediului de afaceri, ca o oportunitate modernă de dezvoltare în noi sectoare de activitate.
Antreprenoriatul social este un concept despre care se vorbește din ce în ce mai mult în ultima vreme și poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea unor noi linii de business pentru orice antreprenor profesionist, dar și atent la dimensiunea socială a mediului în care trăiește și activează.
Antreprenoriatul social este un fenomen ce a început să se manifeste și să se dezvolte și în România, dar încă necunoscut și aplicat pe scară largă.
Promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social reprezintă o direcție ce are potențialul mare de a aduce beneficii importante pentru întreaga societate:
– este o industrie ce se poate dezvolta semnificativ, contibuind la creșterea economică;
– aduce o sursă suplimentară de finanțare sustenabilă pentru serviciile în interesul comunității;
– poate reprezenta o alternativă constantă de finanțare a culturii, artei și educației în afara surselor bugetare.
În acest context, a fost adusă în atenție una dintre definițiile apreciate ale funcției de marketing în organizații. Philip Kotler e de părere că “marketingul este acea funcțiune a firmei care identifică nevoi și dorințe încă nesatisfăcute, le definește ca atare și le măsoară intensitatea și potențialul de profitabilitate, stabilește care sunt piețele-țintă pe care le poate servi cel mai bine organizația, decide asupra produselor, serviciilor și programelor adecvate pentru servirea piețelor astfel selectate și le cere tuturor celor din organizație să se gândească la client și să-l servească.”
Dezvoltarea unei afaceri ce satisface o nevoie a comunității, o nevoie socială ce se manifestă constant, este o afacere stabilă în timp. Nevoile sociale caracterizate prin necesitatea constanța de a “consumă” produse și servicii reprezintă o piață relativ constanța ce oferă unui business șansa de a se dezvoltă, acumulând expertiză, într-un mediu stabil lipsit de fluctuațiile și presiunile mediului operațional în care se dezvoltă afacerile bazate pe nevoi de consum.
Un important plus pentru un brand implicat în activități de antreprenoriat social îl reprezintă beneficiile de imagine și notorietate.
Au participat la reuniune, cu real succes, următoarele personalități:
Corneliu Calota, Redactor șef Revista Patronatului Roman, ziarist cu o bogată experiență de radio, televiziune, presă scrisă și online. A desfășurat activități de presă diverse: reporter, corespondent de presă specializat pe problematică europeană și euroatlantică, prezentator de știri de televiziune, editorialist de politică externă, moderator al unor programe de televiziune de prime time, autor al unor documentare tv premiate intern și internațional, autor și producător al unor programe complexe de televiziune. A realizat interviuri cu zeci de personalități de prim rang ale scenei publice românești și străine. A ocupat mai multe funcții de management în industria de televiziune. A fost consilier de stat și purtător de cuvânt al Guvernului României. Este doctor în științe politice, specialitatea Relații Internaționale. Este trainer de Public Speaking și educarea vorbirii (Logopedie). Este cadru didactic asociat la Școala de Studii Politice și Administrative. Pasiunile sale sunt Tehnici de Comunicare, Public Speaking, Relațiile Internaționale și… șahul!
Cezar Iulian Armasu, Director Editura PTAH ce are în portofoliu Revista Patronatului Roman, Revista Institutului Arbitral Roman, Revista de cultura, șah și business Pallas Athena, owner cezariulian.ro – blog “Inspirație Pentru Afaceri.”
Ionut Iamandi, Redactor sef revista de cultura, șah și business Pallas Athena, este jurnalist la Radio Romania Actualități cu o experiență de presa de peste 25 de ani.
A fost Redactor la secția romana a BBC World Service de la București și Londra și redactor sef la adevarul.ro. comentator pe teme de actualitate și istorie recenta la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia.
Autor al volumelor “Anul electoral 1946. PCR in campanie la radio” – editura Vremea 2019 si “Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon 2020
Doina Saliu, profesor, absolventă a Academiei de Muzică din Bucureşti anul 1995, cu master la pian, studii teoretice si cor academic. A fost redactor la Radio Difuziunea Română Bucureşti, este membru fondator al Corului de Cameră „Preludiu” din cadrul Centrului Naţional de Cultură „Tinerimea Română” Bucureşti, iar în prezent este profesor grad I de pian şi studii teoretice la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” Bucureşti. A coordonat si susținut o vastă activitate în cadrul Festivalului de Arte de la Breaza desfășurat în perioada 27 iulie-5 august 2018 şi în perioada 21 -28 iulie 2019 fiind și profesor de studii teoretice și cor în cadrul Masterclass-ului de la Breaza. Director Artistic al Festivalului Cultural Internațional „Arta Sonoră” – Mogoșoaia, România, Președinte al comisiei de jurizare și manager de proiect al Festivalului Internațional „Rezonanțe Sonore Online”, Secretar „The Violin Doc” International Online Festival.
Ana Raluca Chișu, economist și anteprenor social. Coordonează Asociatia KinetoBebe, asociație care are ca scop creșterea standardului de sănătate al copiilor cu diagnostic grav. În cele trei Centre de Recuperare Pediatrică oferim terapii complexe pentru recuperarea copiilor, având o echipa de peste 30 de profesioniști și oferind terapie în centre pentru peste 4.000 de copii. Anual se implică în proiecte sociale mari, orientate în beneficiul social, al comunității și al individului.
Ostilitățile au fost deschise, în calitate de gazdă, de domnul Cezar Armașu. Aici au intrat și mulțumirile formulate de organizatori la adresa donului Virgil Nițulescu, director al Muzeului Țăranului Român, deoarece a oferit cadrul desfășurării, în bune condiții, a întâlnirii ce poartă girul prețios al Revistei Patronatului Român.
Domnul Iamandi a solicitat, pentru cei care urmăresc filmul masei rotunde, o mai clară definire a subiectului reuniunii. Precizăm că domnul Iamandi a intervenit de mai multe ori cu exemple concrete și studii de caz, care au dat consistență dezbaterilor.
La prima sa solicitare, răspunsul a fost oferit de doamna Chișu: ,,De patru ani de zile, economia socială este în sufletul meu și încerc să aflu ce este. Cred că pot să explic cel mai bine deoarece în fiecare zi învăț câte ceva chiar despre economia socială. Este vorba despre economia care are ca valoare principală societatea, individul, nevoile comunității. Nu are în mijlocul ei profitul. Economia socială înseamnă toate instituțiile care sunt nonprofit sau care reinvestesc profitul lor în activități sociale, în comparație cu economia clasică, economia societăților comerciale care au ca obiectiv prioritar profitul. Asta nu înseamnă că unitățile din economia socială nu trebuie să fie și ele sustenabile, deoarece. Tot aici intră și instituții sociale de inserție, care angajează persoane din grupuri vulnerabile.
Ca exemplu a fost oferit de domnul Iamandi cazul librăriei „Seneca Anticafe”. Este vorba de prima librărie responsabilă social din București, care nu își calculează profitul în bancnote, ci în acțiuni sustenabile. În fiecare lună, în acest loc deosebit, cărțile vândute se transformă în fapte bune: alimente pentru sute de bunici singuri.
shop.senecanticafe.ro a apărut din dorința de a convinge cât mai mulți oameni să citească, iar această hrană a sufletului și minții să ajute la o amplă acțiune caritabilă intitulată „Bunicii Noștri”. Inițiatorii au pornit de la un gând deosebit de generos al proprietarilor: „credem într-o lume mai bună – întemeiată pe magia cărților”, iar calculele lor sunt simple: „dacă zece persoane din comunitate ar achiziționa cărți de la noi, am putea asigura masa zilnică pentru un bunic timp de o lună.”
A intervenit apoi domnul Calotă cu alte precizări privind conceptul de antreprenoriat social: ,,Este în primul rând vorba de un antreprenor. El se deosebește de un ONG, având angajați, salarii, costuri și un anumit profit. Apoi, este organizat diferit, în primul rând intern. Sunt folosiți oameni din categorii vulnerabile, iar întregul rezultat al rezultat al activității răspunde unei nevoi sociale.” Vorbitorul a lansat două teme de discuție: Care sunt diferențele dintre un antreprenor social și un ONG, pe de o parte. Apoi, ce diferențiază un mecena de un antreprenor social? Interesant este cum se finanțează?
Este locul să precizăm că întrebările domnului Calotă au animat reuniunea de la Muzeul Țăranului Român pe toată durata sa, jucând, rolul asumat, recunoscut și făcut public de …Gică Contra.
A răspuns doamna Chișu: ,,Suntem un ONG cu 40 de angajați și un management. Avem resursa economică, adică oferim servicii, le vindem și încasăm în principal din donații și sponsorizări. Avem trei centre de recuperare pediatrică. Aici, o echipă de terapeuți angajați tratează zilnic 150 pacienți”.
Pata de culoare a reuniunii a reprezentat-o doama Salinu, un demn și distins reprezentant al artei armoniilor sonore, care a spus: ,,Suntem constituiți în decembrie 2019 cu două luni înainte de debutul pandemiei. Este vorba de o asociație de familie care a făcut numeroase evenimente, inclusiv online. ,,Scopul a fost constituirea unui cadru pentru a oferi fiului meu șansa de a avea contactul cu scena, aspect vital pentru formarea și afirmare în arta noastră”, a spus Doamna Saliu.
Pe întreg parcursul mesei rotunde, doamna Chișu a oferit numeroase informații despre economia socială. Astfel, am aflat că în Franța este Ministerul Economiei Sociale, în timp ce în teritoriul german, realitățile nu s-au închegat din acest punct de vedere. O altă informație valoroasă este aceea că România are 3 la sută angajați în economia socială, față de 5 procente cât sunt la nivelul continentului european.
Sigur, au mai fost și alte numeroase aspecte, dar vă oferim plăcerea de le descoperi singuri pe pagina de Facebook a Revistei Patronatului Român. Apoi, sunteți invitați să aplicați acest model în afacerea dumneavoastră, ori să susțineți un proiect din acest domeniu.
La final, doamna Saliu a spus: ,,Mulțumesc pentru invitație și sperăm într-un progres artistic și într-o primăvară muzicală frumoasă.”
Doamna Chișu a concluzionat la rândul său: ,,Eu cred aș face apel la cât mai multe discuții de acest fel, la cât mai multe parteneriate de acest gen deoarece a cunoaște și înțelege economia socială, din punctual nostru de vedere al celor care facem antreprenoriat social este esențial pentru că așa putem aduce și beneficiari si susținători”.
Finalul a aparținut domnului Armașu: ,,Mulțumesc foarte mult pentru participare și vă invit pe 11 martie la următoarea dezbatere să vedem împreună ce alte idei și cazuri concrete de manifestare a antreprenoriatului social putem aduce în atenția publicului. Mulțumesc tuturor. La revedere!“
Aristotel Bunescu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România