CulturăEmisiunea Raftul Atenei„Selecționerul” Stalin și lumea de azi. Istoricul Armand Goșu,...

„Selecționerul” Stalin și lumea de azi. Istoricul Armand Goșu, invitat la emisiunea „Raftul Atenei”

-

promovare onlinespot_img

Istoricul Armand Goșu a declarat în emisiunea online „Raftul Atenei” că ideea „conducerii colective” în politica fostei Uniuni Sovietice a avut o tradiție mult mai bogată decât s-a crezut până acum. Observația istoricului bucureștean vine după apariția versiunii în limba română a lucrării „În echipa lui Stalin. Anii periculoși din politica sovietică”, editura Meteor Press, 2020, având-o ca autoare pe Sheila Fitzpatrick, specialistă de prim rang a perioadei sovietice. 

„Ce a relevat Sheila Fitzpatrick – și citind cartea ei, am realizat că e vorba de un proces mult mai lung decât credeam – a fost perenitatea ideii de conducere colectivă în URSS. Atât la moartea lui Lenin, cât și la cea a lui Stalin, cuvântul de ordine a fost „conducerea colectivă”. În 1964, după ce e înlăturat Nikita Hrușciov, cuvântul de ordine a fost „conducerea colectivă” – această obsesie a liderilor sovietici conform căreia un grup de opt-zece oameni conduc Uniunea Sovietică. „Conducerea colectivă” este un fel de fir roșu care străbate toată istoria URSS”, a declarat Armand Goșu în emisiunea „Raftul Atenei”. 

El a spus că Sheila Fitzpatrick face parte din așa-numitul curent istoriografic „revizionist”, care pune accent mai degrabă pe aspectele sociale, ci nu pe cele politice ale perioadei sovietice. „Ea nu își propune în cartea sa să spună „e bine” sau „e rău”; ea nu intervine în discursul istoric cu o grilă etică; ea vrea doar să stabilească faptele, și ne lasă pe noi, cititorii, să decidem dacă e convingătoare în demersul ei”, a afirmat Armand Goșu. Potrivit lui, revizionism nu înseamnă „negarea crimelor, ci doar un discurs mult mai nuanțat în privința perioadei staliniste”. Prin acest curent, „a crescut capacitatea establishmentului american din timpul Războiului Rece de a lua decizii în cunoștință de cauză pe relația bilaterală cu Uniunea Sovietică”. Pentru a-și sublinia opinia, Armand Goșu a oferit în timpul emisiunii un citat „semnificativ” din cartea Sheilei Fitzpatrick: „misiunea istoricului este diferită de cea a procurorului sau a avocatului apărării”. 

Armand Goșu a mai spus că după dispariția istoricului Richard Pipes, Sheila Fitzpatrick rămâne specialistul cel mai avizat al perioadei sovietice, în pofida vârstei sale, anul acesta urmând să împlinească 80 de ani. „Est-europenii ar fi vrut, desigur, să fie compătimiți pentru ceea ce au suferit în timpul comunismului, numai că din punct de vedere academic, nu pot face abstracție de lucrările Sheilei Fitzpatrick”, a spus invitatul emisiunii. 

 

 

 

 

 

 

 

Din declarațiile istoricului Armand Goșu din timpul emisiunii „Raftul Atenei” din 5 februarie 2021.

  • Sheila Fitzpatrick susține că regimul sovietic nu a supraviețuit doar prin teroare, ci și cointeresând o parte la un moment dat importantă a societății sovietice. Ea a contestat linia reprezentată de un Richard Pipes, care susține că în Uniunea Sovietică totul se făcea cu pistolul la tâmplă. Este exact sensul termenului de „revizionist” asociat curentului istoriografic reprezentat de Sheila Fitzpatrick începând cu anii ‘70 – ‘80. Sheila Fitzpatrick își propune să analizeze grupul lui Stalin, spre deosebire de alți istorici, cum ar fi Simon Sebag Montefiore, care au optat să „pună lupa cercetării” exclusiv pe Stalin, în timp ce ceilalți gravitează în jurul lui Stalin ca niște atomi.
  • Ce face Fitzpatrick este să focalizeze atenția pe tot grupul din jurul lui Stalin, pe acea „stalinskaia komanda”, pe „echipa lui Stalin”, care constituia anturajul acestuia. E foarte interesantă analiza ei, pentru că ne arată nu un Stalin dictator, nici un Stalin care avea foarte mari puteri, ci un Stalin care încearcă să mențină coeziunea acestui grup, să intre în grațiile unora dintre membrii lui. Remarcabil în cartea Sheilei Fitzpatrick este că momentul de glorie al echipei lui Stalin este prezentat a fi consumat imediat după moartea lui Stalin, când grupul a funcționat unitar și a introdus chiar și unele reforme. 
  • Citind cartea, îți dai seama că Stalin nu e un nătărău, nu e un prost, e un foarte bun manipulator. Are o inteligență psihologică extrem de bună, știe să cucerească oameni. Stalin și-a construit puterea nu doar pe viclenie, ci și pe foarte multă muncă. 
  • Ce știm noi astăzi despre Stalin și în general despre istoria URSS este mult mai mult decât ce știau colegii noștri de breaslă din ‘92 – ‘93, și acest fapt se datorează în mare măsură deschiderii arhivelor sovietice.
  • La cinci ani de la ediția engleză, cartea Sheilei Fitzpatrick apare destul de târziu pe piața românească; uitați-vă în Polonia, unde traducerile sunt tipărite aproape imediat după ce apar edițiile originare. Asta înseamnă că există o cerere, există o piață pentru astfel de cărți. În România nu există o cerere în acest sens, fapt care explică de ce astfel de volume sunt tipărite mai degrabă de editurile de nișă, cum este Meteor Press. 
  • Spre deosebire de anii din preajma căderii Uniunii Sovietice, astăzi oamenii din fosta URSS nu mai cred cu entuziasmul anilor ‘80 în Occident, în democrație, în valorile occidentale. De aceea schimbările sunt mult mai greu de făcut astăzi în Rusia condusă de Vladimir Putin decât în ultimii ani ai Uniunii Sovietice. 
  • Cartea Sheilei Fitzpatrick ne ajută într-o foarte bună măsură să înțelegem și ce se întâmplă în politica rusă în zilele noastre. Ea ne ajută să înțelegem cum se iau decizii în țări care nu au instituții puternice sau au instituțiile militarizate, în țări în care nu sunt respectate anumite norme. Dacă vreți să înțelegeți mai bine ce trăim noi azi, ce trăiesc rușii, ucrainienii, cum poți să zdrobești oameni, să le influențezi existența, vă recomand cartea Sheilei Fitzpatrick, care în același timp se citește pe nerăsuflate, fiind și un roman „deștept”, bine scris, cu personaje care apar, cresc, și dezvoltă în fața ochilor cititorilor. 

Despre Armand Goșu. Armand Goșu este unul dintre cei mai avizați cercetători și observatori români ai zonei post-sovietice, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, specialist în politica internă și externă a Federației Ruse, evoluțiile politice și diplomatice din spațiul ex-sovietic, istoria politică a URSS și relațiile româno-sovietice și româno-ruse. Domnul Goșu a fost și jurnalist, redactor-șef al revistei „22” și corespondent al BBC România la Moscova. 

Despre Sheila Fitzpatrick. Sheila Fitzpatrick este profesor la Australian Catholic University în Melbourne, profesor onorific la University of Sydney și Distinguished Service Professor Emerita la University of Chicago. S-a numărat printre primii cercetători occidentali care au pătruns în arhivele URSS în timpul perioadei de deschidere a perestroikăi anilor ‘80. A scris peste zece titluri de referință privind istoria Uniunii Sovietice, printre care „Stalinismul de fiecare zi. Viața cotidiană în Rusia Sovietică a anilor 1930”, apărută și în ediție românească la editura Corint în anul 2016.

Despre emisiunea „Raftul Atenei”. Emisiunea „Raftul Atenei” se difuzează pe canalele online asociate revistei de cultură, șah și business „Pallas Athena”. Invitații emisiunii sunt autorii unor cărți de referință recente, din domenii precum istoria modernă, istoria ideilor, politologie, filosofie, dar pot fi și persoanele cheie în îngrijirea și apariția unor astfel de volume, sau comentatori dintre cei mai avizați ai domeniilor acoperite de aceste volume. Emisiunea durează o oră și se difuzează în prima zi de joi a fiecărei luni, începând cu ora 18.00.

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Richard Rapport câștigă Marele Premiu FIDE Grand Prix

Richard Rapport l-a învins pe Dmitry Andreikin în finala FIDE Grand Prix cu scorul de 1.5 vs 0.5. Prima...

Șah și afaceri: Modele de succes care se aseamănă și completează

Atunci când șahul apare în filme, este mereu asociat cu mințile geniale - și există un motiv bun: șahul...

Dorul de Breaza a lansat o revistă

Mulți vorbitori renumiți de limbă română au simțit, pe pielea lor, ce înseamnă dorul de Breaza. De la Mircea...
promovare onlinespot_img

Prima rundă la Airthings Masters: un început dificil pentru Magnus

Airthings Masters, primul eveniment din turneul de șah Meltwater Champions 2022 cu premii în valoare de 1.6 milioane de...

Maxime Vachier-Lagrave, câștigătorul Superbet Clasic 2022

Șahistul francez Maxime-Vachier Lagrave a câștigat turneul de la București Superbet Chess Classic 2022, învingându-i în partidele de blitz...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi