Șahul și cartea

Șahul și cartea

-

promovare online

Printr-un concurs de împrejurări recent, a trebuit să dau de mai multe ori explicații sau simple lămuriri privind felul în care se leagă șahul și cultura. Mai exact, tot invitând oameni să participe la evenimentele revistei de cultură, șah și business „Pallas Athena”, mă simțeam obligat să le vorbesc de această alăturare. Clișeul pe care ajunsesem să îl folosesc era că șahul nu e un univers închis, impermeabil la ce se întâmplă în jur, autist la cursul istoriei; ci e și el o manifestare culturală, care apare într-un context și ia culoarea locului vrând-nevrând.

Dar azi am avut revelația unei legături și mai strânse dintre șah și cultură. Mai exact, dintre șah și carte, pentru că aici, la „Pallas Athena”, ne ocupăm des de cronica de carte, de semnalarea unor noi apariții editoriale și de comentarea lor sub un anumit unghi. Și șahul, și cartea – mi-am dat seama deodată – sunt în zilele noastre un fel de clasici în viață, un fel de aristocrați într-o lume burghezo-proletară pragmatică. Căci, în zilele noastre, cine își mai permite răgazul de a învăța un joc așa de greu și complicat precum șahul? Și cine mai preferă să citească în timpul liber, în loc „să se distreze”?! 

Șahul și cartea par niște personaje supraviețuinde dintr-o lume care și-a trăit gloria. Azi telefonul mobil le-a luat locul și unuia, și alteia. Trebuie să fii puțin contra curentului ca să joci șah sau să citești. Aceste gesturi au devenit acte de frondă, mici impertinențe antisociale. Cum de s-a ajuns aici? Nu știu, lucrurile se schimbă chiar și fără să ne dea explicații; uneori se schimbă fără să mai dea vreodată explicații. Știu doar că pe undeva, șahul și cartea sunt și niște victime colaterale, unul al internetului și cealaltă a unei presupuse deteriorări a rolului școlii în societate.

Nu e nimic nostalgic aici, ci doar o oarecare jenă pentru o coincidență. Vremea de aur a cărții și a șahului pare să fi coincis cu perioada comunistă. Cine tânjește după vremurile în care se citeau cărți și se juca șah pare să regrete timpurile de neplăcută amintire din secolul trecut. Dar aceasta e doar o iluzie și o vedenie. Șahul și cartea erau prețuite altfel și în partea „capitalistă” a lumii de atunci, nu doar în cea comunistă.

Înseamnă deci că revista noastră e paseistă, trăiește în trecut, e elitistă și exclusivistă? Posibil. Dar nu e trăsătura definitorie. În limbajul de azi, ea e pur și simplu de nișă. Și da, are și criterii de calitate, de raționalitate și de argument, care o individualizează. Și care se trag din felul în care se joacă șah, gândit și calculat, și din felul în care sunt apreciate cărțile, ca purtătoare de idei și experiență.

Cam acestea – sau și acestea, printre altele – adună la un loc șahul și cartea. Lectură plăcută!

______________

Foto: pixabay.com/ domeckopol

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (VIII) „O glumă de șah” cu Moș Nicolae

„O glumă de șah” cu Moș Nicolae Primul număr al revistei pe anul 1926 reia de la capăt numărătoarea edițiilor...

Rețele de nesocializare

O scurtă perioadă după 1990, presa românească a încercat să organizeze dezbateri. Jurnaliștii erau tineri, patronii la fel, nici...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XI). Turneu cu taxă de intrare pentru spectatori

Revista sare iar o ediție, pe cea din 15 aprilie 1926, însă noul număr din 1 mai este dublu...
promovare online

Marele maestru internațional Florin Gheorghiu la 77 de ani

L-am sunat și eu pe domnul Florin Gheorghiu la telefon să îl felicit. A răspuns cu mare amabilitate ca...

Justiția „din Schengen” și justiția din România

Când cineva mi se va mai arăta dezamăgit că România nu e primită în spațiul Schengen, am să-i ofer...
promovare online

business

promovare online:

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi