CulturăRaftul AteneiRușinea viețuirii în trup

Rușinea viețuirii în trup

-

promovare onlinespot_img

promovare onlineCu volumul Plotin – un mistic păgân, Cristian Bădiliță duce mai departe o dublă continuitate. Este vorba desigur de continuitatea de preocupări în domeniul studiilor despre perioada creștinismului timpuriu, domeniu cu care s-a lansat și s-a consacrat. Dar autorul continuă prin acest nou studiu și seria cărților publicate la Vremea, casa editorială la care au apărut textele sale recente, de istorie, de eseistică sau de memorialistică. 

În ce privește volumul actual, Plotin – un mistic păgân este mai degrabă un colaj de studii despre „părintele neoplatonismului”, cum i s-a spus filosofului din secolul trei creștin. Avem, desigur, contribuția lui Cristian Bădiliță intitulată Despre viețile unor „bărbați îndumnezeiți”. Studiul se ocupă însă de personalitatea și gândirea lui Porfir, „editorul scrierilor lui Plotin”. Cu alte cuvinte, studiul lui Cristian Bădiliță, prin tematica aleasă, joacă și rolul unei introduceri la corpusul lucrării. Abordarea, încadrarea și interpretarea vieții și doctrinei lui Porfir din volumul de față aduc cu cele din cartea sa de anul trecut, Un pateric al anarhismului creștin de dreapta, o colecție de portrete de gânditori cărora exegetul creștinismului timpuriu le mărturisește descendența sau măcar înrudirea intelectuală. 

Urmează Plotin: o biografie, textul lui Luc Brisson, care vine firesc în continuarea introducerii lui Cristian Bădiliță pentru că se ocupă de analiza aplicată a bio-bibliografiei lui Porfir despre Plotin. Luc Brisson furnizează astfel osatura tehnică a volumului, ordonează elementele istorice de bază necesare abordării filosofiei lui Plotin. „Scopul acestui studiu”, scrie Luc Brisson, „este dublu: să regrupeze şi să claseze într-o ordine cronologică cât se poate de riguroasă informațiile risipite în Viața lui Plotin (…) și să scoată în evidență intențiile care au decis redactarea Vieții lui Plotin şi au determinat structurarea ediției sistematice a Enneadelor, căci, nu trebuie să uităm, titlul complet al lucrării lui Porfir este următorul: Despre viața lui Plotin şi despre ordinea cărților sale.”

Partea a treia și miezul cărții îngrijite de Cristian Bădiliță este chiar lucrarea lui Porfir, Despre viața lui Plotin şi despre ordinea cărților sale, care apare pentru prima oară în românește. Traducerea le aparține lui Cristian Gașpar și Cristian Bădiliță. Începutul acestui text este siderant pentru lumea noastră preocupată de wellbeing; mă voi mărgini să citez doar prima sa frază: „Plotin, filosoful trăitor în zilele noastre, părea că se rușinează fiindcă trebuia să viețuiască în trup.” Astăzi, când rușinea însăși este o apariție rară, a te rușina de un asemenea lucru, de faptul că ai ajuns să locuiești într-un corp, poate fi de neconceput; mă tem că noi nu-l putem vedea, așa de sus e cocoțat Plotin pe o scară a sensibilității la rușine.

Mai departe, constructul în cinci mișcări al lui Cristian Bădiliță include Viața lui Porfir scrisă de filosoful neoplatonician Eunap, care a trăit la aproximativ o sută de ani după Plotin și Porfir. Este de fapt un fragment din cea mai importantă lucrare a sa, Viețile sofiștilor, tradusă de asemenea de Cristian Bădiliță.


În sfârșit, ultima parte, Dialogul între Plotin şi Porfir, îi aparține poetului italian Giacomo Leopardi și este tradus din italiană de Roxana Utale. Leopardi, scrie Cristian Bădiliță într-o scurtă introducere la acest dialog, era un clasicist rafinat, „cunoscând literatura greacă şi latină în amănunt”; tocmai în scrierile acestor literaturi el își căuta „răspunsuri la frământările intime”, printre care și ideea sinuciderii. În cele din urmă, „inima şi gândurile poetului se înseninează”, un rezultat al acestei împăcări fiind chiar textul Dialogului între Plotin şi Porfir. Scrie Cristian Bădiliță: „Cele două personaje ale Antichităţii încarnează, de fapt, cei doi Leopardi, cum sugerează Valentino Piccoli, în comentariul său la text: Leopardi din 1821, revoltat şi dezgustat de viață (Porfir) şi Leopardi din 1827, supus şi împăcat cu viața (Plotin). De fapt, avem de a face cu un monolog ,,bicromatic”. Aceeaşi voce se întreabă, dă răspunsuri, se revoltă, se autoconsolează. Porfir îşi desfăşoară lamentațiile şi argumentele pe trei sferturi din totalul scrierii; dar ultimul cuvânt îl are Plotin, care îşi domoleşte discipolul printr-un fel de incantație magică. Viaţa are un sens (aceasta e, de fapt, marea problemă) întrucât are un scop, iar acest scop este regăsirea sinelui prin exersarea simțului sufletului.”

Volumul alcătuit și îngrijit de Cristian Bădiliță nu se oprește însă aici. Există o Addenda, sintetică și inspirată, un fel de cadou al autorului pentru cititorii cărora cartea le-a trezit interesul. Addenda cuprinde „lista celor mai importante culegeri și vieți ale filosofilor scrise în primele cinci secole după Hristos”. Sunt zece la număr, dintre care doar cinci (punând la socoteală și Porfir, Despre viața lui Plotin şi despre ordinea cărților sale) au fost traduse și în românește. 

__________________

Cristian Bădiliță (ed.), Plotin – un mistic păgân, editura Vremea, 2021, 170 de pagini, format 13×20


Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Cea mai lungă partidă de șah din istoria modernă a avut peste 20 de ore

26 septembrie 2020 Mai mulți cititori fideli, ori ocazionali ai revistei noastre online de șah, cultură și business au solicitat,...

Sibiu Jazz Festival 2021 sau farmecul jazzului „în forma sa organică”

Sibiu Jazz Festival 2021 promite o nouă revedere cu farmecul jazzului, în perioada 13-15 august, în Piața Mare din Sibiu, cu...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (VII) Sonetul șahului

De la spectrul dispariției la dublarea frecvenței. Revista anunță în ultimul său număr din 1925 că începând cu anul...
promovare onlinespot_img

Mica Romă (3): Ion Agârbiceanu, „Licean… odinioară”

Cel de-al treilea volum al seriei „Mica Romă XXI” ni-l reamintește - sau ni-l face cunoscut - pe Ion...

GCT Superbet Classic: Rapport, înlocuit în ultimul moment de Deac

Marele maestru ungar Richard Rapport s-a retras în ultimul moment din turneul GCT Superbet Classic (București, România), din motive...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi