CulturăRețele de nesocializare

Rețele de nesocializare

-

promovare onlinespot_img

O scurtă perioadă după 1990, presa românească a încercat să organizeze dezbateri. Jurnaliștii erau tineri, patronii la fel, nici unii, nici alții nu îndrăzneau încă să se pună cu proaspăta regulă gazetărească importată din Occident, care indica prezentarea tuturor pozițiilor relevante. Astăzi, după treizeci de ani, dezbaterile au dispărut. Mă refer la dezbateri în toată regula, nu la șuete în care prietenii discută între ei și ocazional mai invită și câte un „dușman” rătăcit pentru a-l înfiera cum se cuvine pentru delictele sale de opinie. 

Fenomenul s-a transferat pe Facebook. Apele s-au separat și aici, formând „bule”, multe bule. Dacă deschizi gura într-o bulă greșită, ești imediat expulzat, de obicei după un ritual de ironizare și batjocorire. Zilele trecute, am asistat pe viu la o astfel de exorcizare a bulei. Postarea era kilometrică, iar comentariul timid față de dimensiunile ei. Dar avea cusurul de a nu fi pe linie, și după o succintă tatonare, comentatorul a fost luat la rost de haită. În trei minute, era prins, tocat și expulzat. 

Aici nu vorbim de fake news, și nici de cine are dreptate. Vorbim de capacitatea de a vorbi civilizat, de a asculta ce spune celălalt, de a accepta un argument, chiar dacă nu îți folosește sau nu ți-a venit ție primul. Pe Facebook, ca și în presă, domină zeflemeaua, ironia gratuită, eticheta-ștafetă, prejudecata. În doi timpi și trei mișcări, oamenii se poziționează adversativ dacă simt că intrusul nu le împărtășește fanatismele. Chiar și înainte de a fi provocați în vreun fel, ei insultă. Sunt admise doar aprobările și felicitările. Rețelele noastre de socializare sunt de fapt de nesocializare.

M-am gândit la toate aceste lucruri citind instructivele observații ale istoricului Nicholas Phillipson despre rolul presei și al publicațiilor în general în Anglia și Scoția secolului 18. Joseph Addison, în nou înființatul său Spectator, scria la vremea aceea o serie foarte gustată de eseuri despre cultivarea manierelor elegante, despre cum să porți o discuție, cum să devii mai sociabil. Misiunea sa a fost preluată de filosoful David Hume, care, susținea Nicholas Phillipson, a încercat să le arate britanicilor cum să devină mai civilizați prin reflecție, meditând la istoria și politica țării. În această ordine însă, deși suntem în secolul 21, noi nu numai că nu am ajuns la faza civilizării, dar nu am atins-o nici pe cea a socializării. Cred că se impune să revigorăm modelul presei ca agoră în care mai întâi să ne suportăm, apoi încet-încet să ne ascultăm și să pășim astfel pe calea socializării. Că după acest pas, România va fi mai bine e doar un efect secundar; noi vom trăi mai bine, între noi și inclusiv pe Facebook.

______________

Foto: Joseph Addison, gravură de Kraemer/ The New International Encyclopedia/ Wikipedia

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Femeia de serviciu a dat șah-mat primarului

Stimați cititori, vă propunem astăzi un subiect incredibil, din categoria textelor intitulate relevant realitatea întrece fantezia. Știu că sună bizar,...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXVI). „Într-o țară unde din cauza crizei cetitului…”

Din valoroasa colecție de reviste îngrijită de domnul Marian Stere pe site-ul său, stere.ro, lipsesc câteva ediții ale „Revistei...

Un vis: Am devenit cetățean de onoare la Breaza

În data de 24 martie 2021, domnul Alexandru Cazan, managerul Centrului Cultural ,,Ion Manolescu” din Breaza mi-a oferit Placheta...
promovare onlinespot_img

Vernisajul

- Și acum, doamnelor și domnilor, îl invit să ia cuvântul pe… Amfitrionul se scotoci prin buzunar și scoase un...

Alex. Ștefănescu și originile comunismului

Fapt confirmat: este vremea memoriilor. Și pentru că pasiunea pentru acest gen literar este stârnită mai ales de înaintarea...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi