Business Business today Potențialul antreprenoriatului social - trecere în revistă

Potențialul antreprenoriatului social – trecere în revistă

-

promovare online

Potențialul antreprenoriatului social

Deși este un concept din ce în ce mai mult vehiculat în ultima perioadă, am găsit puține informații și date relevante pentru a putea formula o opinie cu privire la potențialul de dezvoltare a activităților de antreprenoriat social în România.

Am să fac o trecere în revistă a surselor care te pot ajută să-ți faci o idee despre anvergura preocupărilor pentru acest subiect.

Subiectul poate fi regăsit în analizele și postările Forumului Economic Mondial.

Exemple: În postarea  din 15 ianuarie 2021 cu titlul “De ce abilitarea antreprenorilor sociali de sex feminin este esențială pentru redresarea economică” se arata că “Sectorul antreprenoriatului social s-a dovedit capabil în mod unic de a motiva femeile lider în acest domeniu. Femeile antreprenore pot contribui în mod substanțial la creșterea economică și la reducerea sărăciei.
Pentru a contura o recuperare durabilă și favorabilă incluziunii din COVID-19, trebuie să includem vocile antreprenorilor sociali.
Fie că a fost Noua Zeelandă sub Jacinda Ardern sau Germania sub Angela Merkel, studiile au arătat că țările conduse de femei s-au comportat mai bine în tratarea pandemiei COVID-19.”

Vezi întreg articolul la adresa: https://www.weforum.org/agenda/2021/01/why-empowering-female-social-entrepreneurs-is-key-to-economic-recovery/


promovare online

Iar în articolul “Antreprenorii sociali sunt primii care răspund la criza COVID-19. Acesta este motivul pentru care au nevoie de sprijin” publicat la 16.09.2020: “Antreprenorii sociali – inovatori cu o misiune socială – sunt primii respondenți vitali ai crizei COVID-19 și sunt poziționați în mod unic pentru a reprezenta un nou standard pentru liderii și guvernele ale schimbare de astăzi.
Cu toate acestea, antreprenorii sociali nu au acces la resursele de care au nevoie și rareori au un loc la mesele de luare a deciziilor la nivel global și local. Acest lucru trebuie să se schimbe.
Alianța de 60 de membri COVID Response for Social Entrepreneors, care reprezintă peste 50.000 de antreprenori sociali, lansează astăzi Agenda de acțiune care prezintă 25 de intervenții concrete pentru a sprijini antreprenoriatul social în timpul COVID-19.
De zeci de ani, antreprenorii sociali au lucrat pentru a rezolva eșecurile pieței și pentru a construi modele mai durabile pentru a crea economii mai incluzive. Raportul de impact al Fundației Schwab 2020 a demonstrat modul în care rețeaua sa de 400 de inovatori și antreprenori sociali a îmbunătățit viața a peste 622 de milioane de oameni din peste 190 de țări, protejând mijloacele de trai, stimulând mișcările pentru incluziune socială și durabilitatea mediului și oferind acces îmbunătățit la sănătate , salubritate, educație și energie. […]

Pandemia COVID-19 a dezvăluit realitatea că sistemele lumii sunt fragile. Dincolo de sănătatea și tragedia umană a virusului, pandemia a declanșat cea mai severă criză economică dintr-un secol, cu efectele sale simțite inegal în toate națiunile, comunitățile și economiile.

[…]  Facem apel la toți actorii să stea alături de antreprenorii sociali ca prim-răspunzători la criza COVID-19 și ca pionieri ai unei societăți ecologice și a unui sistem economic.”

Vezi întreg articolul la adresa:  https://www.weforum.org/agenda/2020/09/social-entrepreneurs-are-first-responders-to-the-covid-19-crisis

Despre antreprenoriatul social, startarium.ro arata: “Mai mult decât oricând, companiile, indiferent de dimensiunea lor, se implică în rezolvarea și gestionarea unor probleme care țin de sustenabilitate, grijă pentru mediu și comunitate. Ca parte a seriei de materiale dedicate antreprenoriatului social din Startarium, vorbim despre obiectele setate în acest sens de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2015. Pe de o parte, aceste obiective pot reprezenta punctul de pornire a noi inițiative antreprenoriale, pe de alta, ele pot deveni noi oportunități pentru afacerile deja existente.”,

Iar in iterviurile pe acesta tema se mentioneaza:

“Antreprenoriatul social e mult mai complex decât te-ai putea aștepta”, spune Magor Csibi, Head of Leadership and Organizational Culture Practice la Trend Consult. ”În România, suntem foarte la început cu antreprenoriatul social”, adaugă acesta. Din datele prezentate de Magor în cadrul celui mai recent webinar Startarium, în Kenya sunt peste 4400 de afaceri sociale (conform British Council), iar în multe alte țări este încurajată dezvoltarea acestei zone, mai ales că vorbim despre o perioadă în care e tot mai multă nevoie de implicare socială (social engagement) și motivarea angajaților (employee engagement). Iar antreprenoriatul social vine tocmai cu potențialul de a coagula oamenii în jurul unui scop social, tocmai când e din ce în ce mai dificil să fie motivați, spune Magor Csibi.”

“De multe ori, ne gândim la antreprenoriatul social ca la un venture non-profit, adică trebuie ca profitul să meargă ori 100% înapoi în comunitate, ori să fie reinvestit în rezolvarea acelei probleme”, remarcă Magor Csibi. Însă la o privire mai atentă, ”există multe exemple de afaceri sociale care fac profit pentru fondatori, dar, în același timp, adresează o anumită problemă socială”. Iar problema, mai completează el, poate fi de orice tip – de la cele legate de mediu, la inegalitate socială sau alte dificultăți din comunitate.”

Ce e important de subliniat, în opinia lui Magor, este că profitabilitatea ar trebui să fie o preocupare în cadrul unei afaceri sociale, pentru că trebuie să existe ”cel puțin breakeven ca să ne asigurăm că ceea ce construim este sustenabil pe termen lung”.

Ashoka, cea mai mare organizație globală de susținere a antreprenoriatului social, consideră că antreprenorii sociali sunt aceia care vin cu soluții inovatoare și sistemice la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. Pentru Ashoka, această formă de antreprenoriat are în centru impactul social, nu obținerea de profit.”


Uniunea Europeana are o preocupare constanta pentru antreprenoriatul social.

Ca exemple mentionez mai intai pozitia Parlamentului European exprimata in Rezoluţia Parlamentului European din 10 septembrie 2015 referitoare la antreprenoriatul social și inovarea socială în combaterea șomajului in care se arata:

“întrucât criza economică și financiară ar trebuie să fie o oportunitate de a acționa în direcția unui model economic mai durabil al Uniunii Europene, acordând o mai mare atenție coeziunii sociale și teritoriale și durabilității mediului;

întrucât orice îmbunătățire a situației economice și financiare ar trebui completată de un sprijin puternic pentru locuri de muncă incluzive, durabile și de calitate;

întrucât economia socială și solidară poate contribui la atingerea acestui obiectiv și ar trebui, de asemenea, considerată ca un motor în această tranziție, capabilă să contribuie la echilibrarea aspectelor sociale, de mediu și economice;

întrucât furnizorii de sprijin social și servicii de sănătate, mulți dintre aceștia fiind întreprinderi sociale, reprezintă unul dintre sectoarele esențiale pentru creșterea numărului de locuri de muncă în UE, creând 1,3 milioane de locuri de muncă între 2009 și 2013;

întrucât acest lucru demonstrează capacitatea duală a sectorului de a crea noi locuri de muncă, chiar și pe timp de criză și, în același timp, de a consolida coeziunea socială și teritorială în Europa, în special ajutând utilizatorii de servicii să reintegreze piața muncii;

întrucât conferința „Deblocarea potențialului economiei sociale pentru creștere economică în UE”, desfășurată la Roma între 17 și 18 noiembrie 2014, a recunoscut că economia socială și solidară are un rol cheie în țările europene și contribuie la atingerea unui număr de obiective esențiale ale UE, precum crearea și păstrarea locurilor de muncă, coeziunea socială, inovarea socială, dezvoltarea rurală și regională sau protecția mediului înconjurător;

întrucât întreprinderile din economia socială și solidară se caracterizează prin guvernanța lor democratică, printr-o puternică implicare a membrilor sau a acționarilor lor în administrarea societății și un nivel înalt de transparență a operațiunilor lor și răspund cerințelor adresate tot mai frecvent de cetățeni cu privire la un comportament al întreprinderilor etic, social și respectuos față de mediu;

întrucât întreprinderile din economia socială și solidară cuprind o gamă largă de întreprinderi, iar majoritatea acestora nu sunt recunoscute printr-un cadru juridic la nivel european, ci numai la nivel național în unele state membre ale UE, sub diferite forme juridice;

întrucât societățile cooperative oferă locuri de muncă de calitate care nu sunt vulnerabile la delocalizare, sunt deschise tuturor și rezistente la criză; întrucât, mulțumită modelului de societate cooperativă aplicat de acestea, cifra de afaceri și creșterea societăților cooperative s-au majorat pe durata crizei, fiind afectate în mai mică măsură de faliment și de disponibilizări;

afirmă că întreprinderile din economia socială și solidară, care nu trebuie să fie neapărat organizații fără scop lucrativ, sunt acele întreprinderi al căror scop constă în realizarea obiectivului lor social, care poate fi crearea de locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile, furnizarea de servicii membrilor lor sau, în general, generarea unui impact social și de mediu pozitiv, și care își reinvestesc profiturile în principal în scopul atingerii acestor obiective;

subliniază că întreprinderile din economia socială și solidară sunt caracterizate de angajamentul lor de a respecta următoarele valori:

 prioritatea persoanei și a obiectivelor sociale asupra intereselor capitalului;

 guvernanța democratică efectuată de către membri;

 îmbinarea intereselor membrilor și utilizatorilor cu interesul general;

 apărarea și aplicarea principiilor de solidaritate și responsabilitate;

 reinvestirea surplusului de finanțare în obiective de dezvoltare pe termen lung sau

în prestarea de servicii de interes pentru membri sau servicii de interes general;

 adeziunea voluntară și deschisă;

 gestionarea autonomă și independentă de autoritățile publice;

consideră că Comisia ar trebui să recunoască diversitatea întreprinderilor sociale și să se asigure că se adoptă măsuri la nivelul UE pentru a sprijini toate tipurile de întreprinderi sociale și solidare;

invită Comisia și statele membre să implementeze în mod consecvent și fără întârziere toate măsurile stabilite în inițiativa pentru antreprenoriatul social din 2012;

observă faptul că modelul antreprenoriatului social atrage adeseori tinerii și le oferă o oportunitate de a găsi soluții inovatoare la actualele provocări economice, sociale și ecologice;

subliniază faptul că întreprinderile sociale și solidare se caracterizează printr-o puternică ancorare locală și regională, care le asigură avantajul de a înțelege mai bine nevoile specifice și de a oferi produse și servicii, majoritatea de proximitate, în conformitate cu acestea, precum și de a îmbunătăți coeziunea socială și teritorială; consideră că trebuie promovată cooperarea între întreprinderile sociale și solidare din țări și sectoare diferite pentru a permite schimbul de cunoștințe și practici astfel încât să poată fi sprijinită în special creșterea acestor întreprinderi”

Exemple programe de finantare ale Uniunii Europene referitoare la antreprenoriatul social:

„Social Start-Up” este un proiect finanțat din fonduri europene, din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) în cadrul liniei de finanțare „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale – Solidar Start-Up

Conform https://ec.europa.eu/: axa Microfinanțare și antreprenoriat social: facilitarea accesului la microfinanțare și încurajarea antreprenoriatului social, care face parte din Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

Bugetul total pentru perioada 2014-2020 este de 919 469 000 EUR, la prețurile din 2013.

EaSI este un instrument de finanțare la nivelul UE menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.

Pentru perioada 2021-2027, programul EaSI va deveni o componentă a Fondului social european plus (FSE+).

Preocuparea Uniunii Europene pentru intreprinderile sociale se manifesta si in domeniul educatiei.
Un exemplu:

Proiectul EMBRACE – cofinantat din programul ERASMUS+ al Uniunii Europene, in care se arata:

“obiectivul este de a promova antreprenoriatul social corporativ (CSE) în programele educaționale HEI și de a îmbunătăți competențele, capacitatea de angajare și atitudinile studenților, contribuind la crearea de noi oportunități de afaceri care se ocupă de schimbarea socială în interiorul companiilor, precum și promovarea colaborării între companii.

Antreprenoriat social corporativ

Antreprenoriatul social corporativ (CSE) este „un mod de a face afaceri”, astfel încât toți angajații dintr-o anumită organizație (sectorul public, privat sau sectorul tertiar) să fie pe deplin conștienți de rolul, responsabilitatea și contribuția lor la îmbunătățirea socio-economică durabilă a organizațiilor lor și a comunități în care trăiesc și lucrează. Procesul CSE include: crearea unui mediu antreprenorial favorabil, încurajarea intra-antreprenoriatului social corporativ, amplificarea scopului și valorilor corporative, precum și construirea de alianțe strategice pentru a rezolva problemele economice și sociale și pentru a promova succesul strategiilor de afaceri inovatoare emergente.”

Ideea promovata este “The Future is Social”

In descrierea proiectului se arata: “Economia globală actuală bazată pe cunoaștere necesită un accent mai mare pe abordarea problemelor incluziunii sociale, egalității sociale și implicării societății în procesele de cercetare și inovare pentru a genera soluții care răspund nevoilor societății. […] Piatra de temelie a dezvoltării unei astfel de societăți antreprenoriale incluzive, colaborative, conștiente social este: Educația. Pentru a facilita și îndeplini aceste obiective, există trei dimensiuni ale proiectului de curriculum european pentru antreprenoriat social corporativ (EMBRACE), rezultând EMBRACEedulab”

Afla mai multe: http://csembrace.eu/


Cezar Iulian Armasu
Experienta profesionala in managementul afacerilor private 30+ ani: Fondator, Administrator, Director general companie de leasing (2001), Presedinte C.A. grup de firme tehnica frigului (2002-2004), Presedinte O.N.G. cultura si caritate (2016), Presedinte O.U.G. sah, Membru fondator O.N.G. – organism certificare sisteme de management domeniul justitiei, Owner firma consultanta ( 9+ ani), Alte functii: HR, MK, top management publicitate, blog pe teme de afaceri Date de contact: Email: cezar.armasu@cezariulian.ro Tel: 0757577500

Random posts

Degetul lui Takekaze

- Băiete, ți-am spus eu să te ridici? Bunicul îl privi sever. Ichinojo se așeză înapoi docil pe tatami. - Le-ai...

La ce se gândea primul „computer” din istorie

Eu unul țin minte cum au apărut primele programe comerciale de jucat șah. Le puteai găsi în magazinele de...

INTERVIU: Cu scriitorul DAN IACOB în jurul lumii

16 octombrie 2020 Stimați cititori, În urma succesului de care s-a bucurat primul text despre scriitorul Dan Iacob, în publicația noastră...
promovare online

Azi se termină consultarea privind euro digital. Primele concluzii

Motto: "Dacă nu poți ajunge bogat, fă-te vecinul unui om bogat". Proverb armean Am ales o mostră de înțelepciune armeană,...

Ana Blandiana și nostalgia anticomunismului

Prezentarea bibliografiei Anei Blandiana ocupă toată pagina a doua a cărții pe care o am în față, Soră lume,...
promovare online

business

promovare online:

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi