CulturăTeatru & FilmPledoarie pentru cinematografia de calitate

Pledoarie pentru cinematografia de calitate

-

promovare onlinespot_img

19 florar 2021. 19 mai este o dată emoționantă în istoria filmului. Două figuri tragice, mă gândesc la  John F. Kennedy și Marilyn Monroe sunt legate de o scenă care nu se poate uita niciodată.

Iată detaliile: La 19 mai 1962, la Madison Square Garden, New York, are loc sărbătorirea zilei de naștere a președintelui american John F. Kennedy. Punctul culminant este atins când Marilyn Monroe cântă „Happy Birthday”.

La Breaza am întâlnit o personalitate care se ocupă și ea de filme, de istoria cinematografiei, cu accent pus pe producția românească. Este vorba despre domnul Viorel Domenico.

Mă întâlnesc cu el mereu pe stradă, ori la Centrul Cultural din Breaza unde avem proiecte comune în domeniul publicisticii. Aici intră Ziarul Breaza, dar și revista Breaza Culturală. 

Merg la bibliotecă și îi citesc volumele despre film, ori despre evenimentele din decembrie 1989. Am pe masa de lucru cartea sa despre istoria secretă a filmului românesc. 

Prin volumul intitulat „Scutul de celuloid” (Editura Militară, Bucureşti, 1991), locotenent−colonelul Viorel Domenico îşi propunea — în absenţa unei lucrări de anvergură privind istoria cinematografiei româneşti de la origini până în prezent — câteva „contribuţii la o istorie a filmului românesc cu tematică militară”. Aptitudinile filmologice ale autorului — manifestate şi până atunci în activitatea editorială, publicistică şi de creaţie cinematografică, la Studioul cinematografic al Armatei — se materializau, atunci, într-o carte cu un profil „specializat”, accentul investigaţiei istorice fiind pus pe axul problematic ales (filmul cu tematică militară).

Continuându-şi cercetările, istoricul de film Viorel Domenico propune o a doua carte inspirată din trecutul cinematografiei naţionale, „Istoria secretă a filmului românesc” (Editura Militară, Bucureşti, 1996). Autorul vorbeşte în această carte despre anii cinematografului 1940−1950, un deceniu „interzis”, existent până acum doar în arhive şi în memoria veteranilor celei de-a şaptea arte, o istorie — până acum — „ocolită”, ascunsă, falsificată sau „reprimată” a filmului românesc. Efectiv, critica şi istoriografia plasează spre anul 1939 încheierea „preistoriei” filmului românesc, iar piatra de hotar a „noii istorii” este considerată a fi anul 1948 (naţionalizarea industriei cinematografice), între aceste date existând un mare gol, o „paranteză temporală” pe care autorul îşi propune s-o umple.

Prin forţa lucrurilor, istoria filmului românesc din aceşti ani se identifică (uneori până la suprapunere) cu istoria filmului militar, deci se poate considera că autorul îşi continuă investigaţia istorică pe axul problematic stabilit în primul volum. Pe de altă parte, însă, citim, în cartea lui Viorel Domenico, cu limpezime, intenţia de a ieşi dintr-un perimetru „specializat” (filmul cu tematică militară) şi a aborda frontal istoria cinematografiei naţionale în deceniul al cincilea, cu toată problematica pe care o implică această perioadă mai puţin cercetată — şi implicit mai puţin cunoscută — din trecutul filmului românesc. Câteva dintre capitolele şi subcapitolele cărţii oferă cititorului numeroase informaţii inedite. Printre ele „Frontul şi… afrontul” (cu amănunte privind „politica de dictat”), „Reporterul cinematografic în război”, „Filme arestate” cu amănunte despre filme−document redescoperite ca România în lupta contra bolşevismuluiRăzboi sfântCăderea Sevastopolului etc. şi despre contribuţiile inestimabile ale unor cineaşti ca Paul Călinescu, Tudor Posmantir, Ovidiu Gologan şi atâţia alţii la scrierea acestei istorii Poate că în „cazul” O noapte furtunoasă autorul nu rezistă tentaţiei de a stabili câteva excesive „relaţii militare”, dar şi acest capitol, consacrat capodoperei lui Jean Gergescu, pune în discuţie documente inedite, oferind — ca întregul volum de altfel — o lectură captivantă, atât cinefililor cât şi cineaştilor.

Acum mă uit la filme pe internet. Mă dau în vând după cele rusești. Cred că am luat la rând toți marii regizori ruși și degust îndelung operele lor. Asta atunci când am program la taste. Din cauza lucrului prelungit în fața calculatorului, familia a impus doar câteva ore zilnic. În rest, plimbări pe dealuri. Fără ecrane de telefon mobil, fără calculator, fără televizor. Nimic!

Articolul precedentMăicuțule, ce lumuliță!
Articolul următorInformație și ignoranță
Aristotel Bunescu
Aristotel Bunescu Aristotel Bunescu a condus, în calitate de redactor șef, ziarul național Tineretul Liber; a lucrat peste 30 de ani la AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PRESĂ AGERPRES, la departamentele politic, cultură, sport; este realizator de emisiuni de radio și televiziune, a scris la agențiile naționale de presă AM PRESS, AMOS NEWS, MAGNA NEWS, etc A avut rubrică de artă și cultură în revistele NAȚIUNEA, TOP BUSINESS și OPINIA NAȚIONALĂ. Deține mai multe premii de presă, vorbește la vernisaje de artă plastică și la alte evenimente culturale, sportive, sociale. Pentru asta are colecție de … papioane. A scris mult despre evenimentele muzicale de la Ateneu, Conservatorul București, Operă și Operetă, concertele de la Sala Radio, despre scriitori, actori de teatru și cinema, sculptori și dansatori. Peste două decenii a fost gazetar pe probleme internaționale, făcând numeroase călătorii la instituțiile europene unde a fost corespondent special la Consiliul Europei și NATO. În prezent este: Președintele Departamentului de Critică și Istorie a Artei, din cadrul Uniunii Creatorilor Profesioniști Editor la Agenția de presă culturală și sportiva Date de contact: Email: aristotel.bunescu1@gmail.com Tel: 0724394318

Random posts

Cristian Preda: Politică și satiră la români

Ați remarcat probabil că rubrica „Raftul Atenei” s-a diversificat. Există acum și o emisiune online omonimă, unde ne-am propus...

Icoana – o fereastră deschisă spre cer

La Galeria 2Art de la parterul Primăriei Sectorului 2, cu ocazia sărbătorilor pascale, este deschisă până pe 5 mai...

Jurnalul Annei Frank: Maturizare și oroare

Memorialistica de la Auschwitz se citește numai cu un nod în gât. Tensiunea ororilor este atât de ridicată încât...
promovare onlinespot_img

De la covrigărie la… chiftelărie

Înainte de 1989, era un singur tip de magazin de la care puteai cumpăra, de-a valma, pâine, covrigi, saleuri,...

Airthings Masters Ziua 8: Carlsen câștigă prima etapă a turneului Campionilor

Campionul mondial MM Magnus Carlsen a câștigat Airthings Masters 2022 învingându-l pe MM Ian Nepomniachtchi în a doua zi a...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi