Conform Comunicatului de presă 7 Aprilie 2021 al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, PNRR a fost adoptat de guvern. Urmează negocierea cu Comisia Europeană.
Mecanismul PNRR structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de Redresare și reziliență al UE, care, la punctul trei, prevede: “Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”
Subliniez aici doua aspecte:
Unu. “Crestere … favorabila incluziunii, … locuri de munca”
Alaturi de alte programe ale Uniunii Europene pe care le-am mentionat in seria de articole despre antreprenoriatul social, si punctul trei din Mecanismul de Redresare si rezilienta vine sa intareasca angajamentul UE pentru dezvoltarea antreprenoriatului social.
Asadar, tinand cont ca antreprenoriatul social este departe de a fi atins maturitatea in Romania, cred ca intelegerea conceprelor asociate antreprenoriatului social, a modului in care functioneaza o intreprindere sociala, analiza detaliata in care o afacere clasica poate fi transformata intr-o intreprindere sociala sunt instrumente ce pot deschide reale oportunitati noi pentru IMM-urile romanesti.
Doi. “… o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”
Exista opinii ca “IMM-urile – principalul motor al economiei” este o axioma ce nu va mai fi aplicabila in viitor. Sunt si antreprenori care, constatand diferenta de resurse si de influenta intre IMM-uri si marile corporatii, nu mai cred in sansele lor de succes.
Aici, UE vine sa contrazica acesta tendinta, punand in continuare accentul pe contributia IMM-urilor.
In ciuda diferentelor de resurse, sansele IMM-urilor de a se impune pe piata se bazeaza pe cateva atu-uri imbatabile ale acestora in fata marilor firme:
– viteza de reactie, de adaptare la schimbarile din piete locale;
– cunoasterea nemijlocita a preferintelor si nevoilor comunitatilor;
– capacitatea de a asuma riscuri mai mari si de a adopta modele de business inovative mai repede decat marile structuri birocratice;
– sprijinul empatic al comunitatilor locale.
In articolul: “IMM-urile prosperă pe stradă. Iata de ce” publicat de realbusiness.co.uk se arata:
„Cumpărăturile, așteptarea la coadă pentru alimente și câteva achiziții impulsive sunt doar câteva dintre mișcările standard ale unei zile de pe strada principală britanică astăzi. Dar acest lucru se schimbă și se schimbă rapid.
Din ce în ce mai mult, consumatorii își pot face majoritatea achizițiilor din confortul propriilor case prin intermediul magazinului online de îmbrăcăminte ASOS sau oferindu-se soluțiilor de fast-food Uber Eats sau Deliveroo.
Știind ce știm despre revoluția comerțului electronic, afirmația că internetul va reprezenta jumătate din vânzările cu amănuntul din Marea Britanie peste 10 ani nu este o mare surpriză.
Deși acest lucru ar putea face ca întreprinderile mai mari să-și mute operațiunile online, (mulți au deja), există chiar acum mai multe oportunități de afaceri pentru comercianții cu amănuntul IMM-uri de pe strada principală decât ați putea crede.”
Printre argumente se arata ca unele servicii nu pot fi digitalizate inca, serviciile de nisa care încurajează vizitele frecvente și loialitatea consumatorilor reusesc sa ocoleasca barierele, tendinta “alimente sanatoase” ce favorizeaza aparitia de furnizori specifici, “consumatorii se gândesc la impact”, “achizițiile față în față încă contează”.
Citeste articolul: https://realbusiness.co.uk/high-street-smes-thriving/
