Revista Patronatului Român a organizat joi, 11 martie, continuarea dezbaterii cu tema “Antreprenoriatul social” desfășurată cu 7 zile în urmă, de data aceasta accentul căzând pe studiile de caz și căile de finanțare.
Conferința a avut loc timp de o oră 46 minute și 54 secunde, tot în cadrul generos oferit de Muzeul Țăranului Român.
Prima subliniere este că reuniunea a câștigat mult în consistență, față de edițiile anterioare. Dar și în număr de participanți. Acum am ajuns la opt vorbitori. Visez la o reuniune de mari dimensiuni, care are loc deja pe secțiuni, undeva fie la Sala Palatului, Sala Polivalentă, ori la Palatul Parlamentului, cu sute de participanți din țara noastră, dar și de peste hotare.
Iată cine a fost prezent în data de 11 martie:
Corneliu Calota, Redactor șef Revista Patronatului Roman, ziarist cu o bogată experiență de radio, televiziune, presă scrisă și online. A desfășurat activități de presă diverse: reporter, corespondent de presă specializat pe problematică europeană și euroatlantică, prezentator de știri de televiziune, editorialist de politică externă, moderator al unor programe de televiziune de prime time, autor al unor documentare tv premiate intern și internațional, autor și producător al unor programe complexe de televiziune. A realizat interviuri cu zeci de personalități de prim rang ale scenei publice românești și străine. A ocupat mai multe funcții de management în industria de televiziune. A fost consilier de stat și purtător de cuvânt al Guvernului României. Este doctor în științe politice, specialitatea Relații Internaționale. Este trainer de Public Speaking și educarea vorbirii (Logopedie). Este cadru didactic asociat la Școala de Studii Politice și Administrative. Pasiunile sale sunt Tehnici de Comunicare, Public Speaking, Relațiile Internaționale și… șahul!
Cezar Iulian Armasu, Director Editura PTAH ce are în portofoliu Revista Patronatului Roman, Revista Institutului Arbitral Roman, Revista de cultura, șah și business Pallas Athena, owner cezariulian.ro – blog “Inspirație Pentru Afaceri.”
Ionut Iamandi, Redactor sef revista de cultura, șah și business Pallas Athena, este jurnalist la Radio Romania Actualități cu o experiență de presa de peste 25 de ani.
A fost Redactor la secția romana a BBC World Service de la București și Londra și redactor sef la adevarul.ro. comentator pe teme de actualitate și istorie recenta la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia.
Doina Saliu, profesor, absolventă a Academiei de Muzică din Bucureşti anul 1995, cu master la pian, studii teoretice si cor academic. A fost redactor la Radio Difuziunea Română Bucureşti, este membru fondator al Corului de Cameră „Preludiu” din cadrul Centrului Naţional de Cultură „Tinerimea Română” Bucureşti, iar în prezent este profesor grad I de pian şi studii teoretice la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” Bucureşti. A coordonat si susținut o vastă activitate în cadrul Festivalului de Arte de la Breaza desfășurat în perioada 27 iulie-5 august 2018 şi în perioada 21 -28 iulie 2019 fiind și profesor de studii teoretice și cor în cadrul Masterclass-ului de la Breaza. Director Artistic al Festivalului Cultural Internațional „Arta Sonoră” – Mogoșoaia, România, Președinte al comisiei de jurizare și manager de proiect al Festivalului Internațional „Rezonanțe Sonore Online”, Secretar „The Violin Doc” International Online Festival.
Ana Raluca Chișu, economist și anteprenor social. Coordonează Asociatia KinetoBebe, asociație care are ca scop creșterea standardului de sănătate al copiilor cu diagnostic grav. În cele trei Centre de Recuperare Pediatrică oferim terapii complexe pentru recuperarea copiilor, având o echipa de peste 30 de profesioniști și oferind terapie în centre pentru peste 4.000 de copii. Anual se implică în proiecte sociale mari, orientate în beneficiul social, al comunității și al individului.
Profesorul de muzică Florin Negreanu. A început să studieze muzica de la o vârstă foarte fragedă, sub îndrumarea mamei, care a avut un rol foarte important în educația sa muzicala. Mai târziu, a studiat vioara la Colegiul Național George Enescu, la clasa Mihaelei Mailat. La 19 ani, a părăsit România pentru Olanda, unde a studiat la Conservatorul Regal din Haga – KonCon Den Haag, la Conservatorul din Rotterdam masterat vioară şi muzică de cameră şi la Academia de arte Utrecht HKU – master vioară baroc. Florin Negreanu este o prezență constantă pe scenele din Olanda. Este membru al cvartetului Gaudi [ www.gaudikwartet.nl ]. Prin cursurile și concertele de muzică de camera pe care le organizează, promovează tinere talente din Olanda și din România. În plus, are o pasiune pentru restaurarea instrumentelor cu coarde; Florin este „doctorul viorilor” [www.deviooldokter.nl ]. Proiectul de suflet: renovarea unei foste școli în Germania, o școală care va deveni un loc de promovare a culturii pe toate planurile. Este fondator şi director artistic la „Eifel BaROCK Fest”, fondator şi director artistic KuK Schüller (Germania). Președintele Festivalului Cultural Internațional „Arta Sonoră” – Mogoșoaia, România)
Anastasia Staicu, Vicepreședinte Asociația Seneca, Director editorial Editura Seneca (editura verde), Fondator Spațiul cultural Seneca Anticafe
Oana Pastrama, Expert contabil, Doctor in științe economice.
Primii vorbitori au fost Raluca Chișu și Florin Negrea, care au făcut o legătură cu subiectele abordate cu o săptămână în urmă, iar Corneliu Calotă și Ionuț Iamandi au lansat din nou semne de întrebare care au dinamizat puternic discuțiile pe toată durata lor.
Florin Negreanu a precizat că are 21 de ani de experiență la nivel internațional, colaborând foarte bine cu doamna Doina Saliu.
,,Arta sonora cea mai frumoasă activitate din țară, și propune evenimente remarcabile. Este o rotiță din motorul care trebuie mișcat de noi toți. Trebuie să ne întâlnim mai des, așa cum facem la această reuniune. Sunt secretar și director artistic la festivalul meu, director de media, chiar și șofer, cânt la vioară, la violă, trebuie să discut și cu colegii”, a spus Florin Negreanu.
Cezar Armașu: ,,Credeam că avem printre participanți un bun profesor de muzică, dar iată, descoperim și un antreprenor. M-a surprins discursul unui artist din muzica clasică, el a semănat mult cu discursul unui unui manager, antreprenor”.
Raluca Chișu: ,,Vreau să remarc faptul că proiectele noastre sunt animate de o mare pasiune pentru tot ce facem”.
Cezar Armașu: ,,Foarte frumos, să vedem acum ce trebuie să facem ca această pasiunea să fie sustenabilă”.
Intervine doamna Doina Saliu: ,,Vreau să vă dau un exemplu, chiar din dimineața aceasta. Am fost să obțin o sală de evenimente, de obicei, dacă avem un parteneriat este plătită locația. Nu se pune deci problema să fie plătit omul ca atare.
Subliniez că este vorba despre sediul unui centru cultural din București. Rețineți, este un sediu finanțat de Ministerul Culturii. Am primit răspunsul că nu se fac colaborări cu organizații neguvernamentale. Deci, refuz total de la prima oră a zilei. Asta în condițiile în care toate sălile de concerte sunt închise. Sunt manager și director artistic al unui festival online, care la evenimentul de la 1 decembrie, a reunit 145 de participanți din toată lumea. Specificul evenimentelor online ne dă curaj, nu reprezintă o frână. Să ne gândim la faptul că nu avem cheltuieli de transport, de cazare. Cu toate acestea, o manifestare reală, fizică, este mult mai ușor de organizat, în comparație cu un eveniment online. La final, subliniez că în luna mai 2020, am avut prima ediție a festivalului la care au participat copii ce sunt plini de premii internaționale. Avem foarte mulți elevi super buni”.
Oana Pastramă: ,,Mulțumesc pentru invitație. Nu știu dacă se va ajunge ca domeniul cultural să fie promovat bine în România. Este o impresie că organizațiile neguvernamentale ocrotesc mai mult animalele. Acestea nu trebuie să fie sustenabile. Companiile din România nu au luat în serios ONG-urile care promovează copiii”.
Florin Negreanu întreabă dacă sunt întâlniri periodice între reprezentanții companiilor și cei de la ONG-uri?
Răspunsul dat de Cezar Armașu este: ,,Nu”.
Florin Negreanu: ,,În România, ONG-ul este privit ca ceva ascuns, lipsit de încredere. În context, vreau să subliniez că la conservatorul din Olanda, încă din primul an am făcut un modul de dezvoltarea personală. Se ofereau soluții pentru lumea reală”.
Ionuț Iamandi a intervenit în acest moment al dezbaterilor remarcând faptul că lucrurile se mișcă mai încet într-o societate care a fost mult timp ultra – centralizată și ultra- etatizată. ,,Au trecut 30 de ani , dar schimbările de profunzime, vin mai târziu” a subliniat Ionuț Iamandi.
Corneliu Calotă: ,, Adevărul este că nu știm încă să comunicăm”.
Florin Negreanu: ,,Vorbesc cu admirație despre Domna Saliu care a dovedit în acțiunile sale aptitudini manageriale. Mă duceam la Operă sau Filarmonică, cu abonamente. Oamenii se duceau, dădeau bani. Acum banii nu se mai duc nicăieri, stau oamenii online. Live Streaming ne-a ajutat îm Olanda , noi ne-am primit salariile, dar în cercul de prieteni din Festivalul Arta Sonoră….”
Cezar Armașu: ,,Vă rog să îmi dați voie să va întrerup pentru a o asculta și doamna Anastasiu. Singura cu mască pe față, invitata spune: ,,Avem câteva parteneriate cu companii care ne cunosc bine. De la pandemie, lumea a început să facă donații. Au făcut pachete, daruri de Paște și Crăciun. Romstal a asigurat cu transportul, făcut simultan cu mărfurile lor. Așa vin și cadourile. A început acest proiect și acum nu se mai termină, iată un exemplu de colaborare, care ajută acum 1.300 de persoane. Totul merge cu voluntari. Seneca Anticafe este, în altă ordine de idei, un spațiu cultural. Omul plătește timpul nu consumația. Avem spațiu de expunere, librărie, zone pentru lansare de carte, lansare de filme documentare, spațiu de lucru în echipă. Totul a început de la un grup de studenți din Moscova nu aveau unde să se adune. Spațiu de co-creație. Spațiu de evenimente și librărie”.
Cezar Armașu: ,,Te întâlnești cu alte oportunități care ies mereu în cale. Vreau să dau exemplul meu. Am organizat un Campionat de șah. A fost acum doi ani de zile la Hotel Caro. Acolo l-am întâlnit pe Ionuț Iamandi, era membru în echipa de șah a Radioului, iar eu eram organizator. Am plecat de la șah și am ajuns la o revistă online. Eu invit constant oamenii de afaceri să se apropie de domeniile cultural și social, așa se explică faptul că suntem la a doua ediție a dezbaterii despre antreprenoriatul social . Tocmai pentru că eu cred că activitățile sociale, educaționale, culturale au de oferit ceva mediului de afaceri. La rândul sau, mediul de afaceri poate găsi surse de profit din această colaborare”.
Raluca Chișu pune, ca de obicei, punctul pe litera I și atacă subiectul arzător al finanțărilor: ,,Cum se finanțează până la urmă proiectele noastre? Cel mai important este brandingul personal, comunicăm mult online, așa ne vindem meseria și pasiunea. Subliniez faptul că brandingul se face de puțin timp în România. Un criteriu pentru dezvoltarea unui antreprenor este mărimea profitului. Noi creștem organic când putem atrage noi sponsori și donatori. Până la urmă este vorba de comunicare. Sponsorii sunt atrași de forța de comunicare a proiectului. Din păcate, statul nu se va implica, fiecare dintre noi este privit ca un SRL, mai mult avem o sumedenie controale pe cap.
Corneliu Calota se arată îngrijorat de creșterea publicul de proastă calitate, în comparație cu publicul de calitate.
Doina Saliu replică afirmând că vrea, tocmai pentru a neutraliza această tendință să facă educație de muzică clasică, întărind că se încăpățânează să facă promoveze muzica clasică.
Profesorul de muzică spune că marea majoritate a oamenilor dorește să fie educată: ,,Eu predau lecții de muzică prin prisma fizicii și matematicii, două discipline de învățământ care mi-au plăcut foarte mult. Așa explic emisia sonoră, vibrația corzilor, etc”.
Cezar Armașu: ,,Sunt foarte interesante discuțiile, putem continua seria acestor dezbateri. Mulțumesc gazdelor noastre Muzeul Țăranului Român pentru ospitalitate și înainte de finaliza, vă rog un ultim cuvânt de concluzie”.
Florin Negreanu: ,,Este nevoie ca artiștii antreprenorii să fie luați mai în serios, fiecare cu posibilitățile noastre. Părerea mea de rău este că multe ideile bune mor încă din fașă deoarece ușile la care batem sunt mereu închise. Avem nevoie de sprijin”.
Cezar Armașu: ,,Punem la dispoziție posibilitățile de promovarea ale celor două reviste online în care sunt implicat, dar și capacitatea managerială și organizatorică, precum și alte resurse, astfel încât acest proiect să prindă viață. Invit pe toți cei care urmăresc să ne transmită dacă doresc să se alăture unei astfel de inițiative. Vă mulțumesc pentru dezbaterea de azi, ne revedem la o dată pe care urează să o stabilim”.
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
În fotografie, Muzeul Țăranului Român, cadrul generos al reuniunii
