28 mai este Ziua Europeană Vecinilor. Prin urmare o să descriu azi puțin calea spre nemurire descoperită datorită vecinului meu de copertă, cu care am semnat volumul intitulat ,,Șapte dimineți”.
Este vorba despre scriitorul Dan Iacob.
Noua aparițe propusă de Casa editorială ,,Ateneul Scriitorilor” m-a introdus iremediabil și vă invită și pe dumneavoastră pe drumul unic spre Lumină.
Prin acest demers am aflat și eu de universul lui Vasile Lovinescu.
S-a născut pe data de 17 decembrie 1905 în oraşul Fălticeni, ca fiu mai mare al lui Octav Lovinescu, avocat, şi al Anei Cetăţianu. Tatăl, frate cu criticul literar Eugen Lovinescu, se trăgea din comuna Rădăşeni, Suceava, iar mama din localitatea Subcetate, având în ascendenţă pe Ion Budai-Deleanu.
A început în 1934 o corespondenţă cu francezul René Guénon, retras la Cairo, care a durat neîntrerupt până în 1940, în paralel cu o meditaţie susţinută asupra cărţilor lui şi a marilor texte ale esoterismului universal. Chiar dacă a continuat să scrie în reviste şi să aibă relaţii cu unii scriitori români ca Dan Botta, Dan Petraşincu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade şi mai ales Sandu Tudor, atenţia lui principală s-a îndreptat spre obţinerea unei iniţieri. S-a stins din viaţă pe data de 14 iulie 1984.
Așa am aflat de René Guénon (15 noiembrie 1886 – 7 ianuarie 1951), filosof și gânditor esoteric francez.
După cum avea să scrie peste ani inegalabilul Florin Mihăescu, prin contactul cu RG, ,,se ajunge la unitatea transcedentală a tuturor tradițiilor spirituale provenite din Principiul Suprem manifestat în Tradiția primordială din diferite tradiții religioase. El înțelege că deasupra curentului religios exoteric este unul interior esoteric în spiritualitatea universală”.
Așa aflăm și noi de René Guénon care s-a născut la 15 noiembrie 1886, în Blois, pe malul stâng al Loirei. În 1904, a venit la Paris, înscriindu-se la Colegiul Rollin, ca student la matematici. În 1908, Guénon era deja implicat în frecventarea tuturor „școlilor” ocultiste ale epocii. Inițiat în Francmasonerie, în Ordinul Martinist, student al Școlii Hermetice a lui Papus, el a devenit o figură cunoscută în mișcarea ezoterică de atunci.
Între 1909 și 1912, realizarea metafizică (cel puțin teoretică) a lui Guenon era un fapt împlinit, dovadă fiind articolele scrise de el atunci ce prevestesc cărțile de mai târziu. Fiindcă inițierea sa era una „universală”, Guenon a „particularizat-o”, ajungând inițiat în hinduism, daoism și masonerie. Iar în 1911-1912, Rene Guenon s-a atașat de tradiția islamică, luând numele de „slujitorul Unicului”, Abdel Wahed Yahia.
Guénon a întreținut o vastă corespondență și cu trei gânditori români: Vasile Lovinescu, Marc-Mihail Avramescu și Mihai Vâlsan.
După o suferință fizică intensă, Rene Guenon a decedat la 7 ianuarie 1951. Corpul său a fost adăpostit în mausoleul familiei soției.
Acesta este drumul trupului. Dar spiritul său merge de atunci prin lume căutând și uneori găsind minți deschise către un univers incredibil. La această lume minunată mă invită și pe mine domnul Dan Iacob, iar noi doi prin cartea menționată în primele rânduri ale acestor notații, vă invităm și pe dumneavoastră să faceți marea ascensiune.
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Foto – pixabay
