BusinessEcologieOne Ocean Summit: soluții practice pentru conservarea și restaurarea...

One Ocean Summit: soluții practice pentru conservarea și restaurarea ecosistemelor marine

-

promovare onlinespot_img

Decizii politice cu impact asupra sănătății oceanului

„Oceanul face posibilă viața pe pământ, produce mai mult de jumătate din oxigenul pe care îl respirăm, dar acum chiar și acesta este în pericol. Oceanul și clima sunt legate în chip indisolubil. Sunt practic unul și același lucru”, a declarat John Kerry, Emisarul special pentru climă al președintelui SUA, în prima a zi a summit-ului One Ocean, organizat în perioada 9 – 11 februarie la Brest, în Franța. Cu cuvinte cumpănite cu grijă, afirmația lui John Kerry transmite un adevăr științific de necontestat, dar și o emoție – îngrijorarea pentru sănătatea oceanului planetar.

Această atitudine pare să-i fi caracterizat pe toți delegații prezenți (în persoană sau online) la summit-ul de la Brest, unde s-au reunit reprezentanți din mai mult de 100 de țări, pentru a identifica soluțiile practice pentru conservarea și restaurarea ecosistemelor marine, dar și pentru folosirea sustenabilă a resurselor acestora. Evenimentul, care a avut loc în contextul președinției franceze la Consiliul Uniunii Europene, a reunit oameni de știință din domeniul oceanografiei, șefi de stat și de guvern, directori ai unor institute de cercetare, oameni de afaceri și factori de decizie din partea societății civile.

Emoția nu a lipsit nici din discursul Președintelui francez, Emmanuel Macron, gazda sesiunii la nivel înalt din ultima zi a summit-ului, care consideră că anul 2022 este cu adevărat  „un an decisiv” pentru Pământ, an în care ar trebui luate „angajamente clare și ferme.” El a salutat faptul că, la Brest, participanții au convenit asupra a patru importante direcții de acțiune – combaterea efectelor nocive ale activităților umane (impactul antropic), intensificarea luptei împotriva pescuitului ilegal, reducerea poluării cu materiale plastice și mai buna protejare a apelor internaționale.

Dezbaterile din cadrul summit-ului One Ocean au dus și la creionarea textului viitorului acord global, care urmează să reglementeze utilizarea durabilă și păstrarea biodiversității din apele internaționale, acord pe care cele 27 de state membre ale UE și alte 16 de state s-au angajat să îl semneze până la sfârșitul anului. „Suntem foarte, foarte aproape, dar asta nu înseamnă că nu mai avem de luptat pentru a putea semna tratatul în 2022”, a declarat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit The Guardian, politicianul european speră că cea de-a patra și ultima rundă de negocieri de la ONU, din luna martie, de la New York, s-ar putea finaliza cu semnarea acestui acord. Optimismul, fie el și moderat, al Ursulaei von der Leyen, scrie cotidianul britanic, nu este deloc împărtășit de François Chartier, de la Greenpeace France, care a declarat că activiștii care luptă pentru protejarea mediului înconjurător s-au săturat de promisiuni și că așteaptă măsuri concrete privind mecanismele de conservare și guvernanță. Chartier susține că, în lipsa clarificărilor cu privire la nivelul de protecție de care vor beneficia zonele marine acoperite de viitorul acord, obiectivele sale nu vor fi  mult diferite de cele asumate de coaliția „30 x 30”, care a fost lansată în ianuarie 2021 și care are ca scop protejarea a 30% din suprafața terestră și maritimă a lumii până în 2030.

Dincolo de nemulțumirile militanților pentru protejarea mediului înconjurător, la Brest au fost făcuți pași importanți în direcția însănătoșirii oceanului planetar. John Kerry a declarat că SUA vor sprijini lansarea la ONU a negocierilor pentru semnarea unui acord internațional privind poluarea cu plastic, decizia finală urmând a fi luată de cele 27 de state UE și alte aproximativ 10 de țări. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) s-a alăturat Băncii Europene de Investiții (BEI) și unui număr de bănci de dezvoltare franceze, germane, italiene și spaniole și a anunțat finanțarea unei „inițiative pentru oceane curate”, angajându-se să sprijine inițiativa cu 4 miliarde de euro până în 2025. Inițiativa BERD si BEI va face parte din efortul de reducere a cantităților de plastic care ajung în ocean, efort susținut de programul ONU pentru mediu, care dorește să ajute guvernele și mediul de afaceri să treacă la o economie circulară, destinată reciclării sau reutilizării a 100% din toate materiile plastice. Delegații prezenți la Brest au convenit, de asemenea, că reducerea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, care reprezintă aproape o cincime din pescuitul global, ar putea fi mai eficientă odată cu ratificarea Acordului Organizației Maritime Internaționale, care va stabili standardele de siguranță pentru navele de pescuit. Un număr de 22 de armatori europeni s-au angajat să stabilească noi obiective de reducere a zgomotului subacvatic, a emisiilor, a reziduurilor și a deversărilor de petrol,  iar reprezentanții a 18 de porturi din întreaga lume au convenit să reducă emisiile din zona docurilor. Pe de altă parte, țările mediteraneene, împreună cu UE, au declarat că își propun ca, până în 2025, să transforme Marea Mediterană într-o zonă cu emisii reduse de sulf. La rândul lor, Franța și Columbia au anunțat formarea unei coaliții globale pentru „carbon albastru”, care să contribuie la finanțarea restaurării ecosistemelor costiere, care sunt capabile să absoarbă și să stocheze cantități mari de dioxid de carbon.

No Science, No Future – sau de ce fără știință nu se poate merge înainte

În prima zi a reuniunii de la Brest, Institutul Ifremer (L’Institut Français de Recherche pour l’Exploitation de la Mer), co-organizatorul summit-ului One Ocean, a găzduit dezbaterea OneOceanScience. Sesiunea de comunicări a fost un eveniment de mediatizare a științelor mării și de relevare a rolului esențial pe care acestea îl joacă în protejarea și restaurarea oceanului și a ecosistemelor sale. Printre invitați s-au numărat cercetători din Fiji, Singapore, Noua Zeelandă, Statele Unite, Tanzania, Brazilia,  Italia și România.

„La Brest s-a discutat despre motivele pentru care e important să studiem științele mării, despre relevanța studierii modificărilor suferite de climă și despre impactul modificării climei asupra oceanelor”, spune, la câteva zile după încheierea summit-ului, cercetătorul Adrian Stănică, Directorul general al GeoEcoMar, care a participat la dezbaterea OneOceanScience. „E important să ne amintim că, atunci când vorbim despre oceane, vorbim despre oceanul planetar, de la zonele cele mai adânci până la cele de coastă și la gurile râurilor în sus, despre tot ce însemnă hidrosfera pe Pământ, despre zonele ecuatoriale și despre zona polară”, adaugă Stănică. Fiecare participant, spune el, a fost invitat să prezinte o anumită tematică din domeniul cercetării marine,  să explice un proces foarte important în care, fără cercetare, nu pot fi făcute progrese, să spună de ce acel proces este important, ce trebuie studiat, care este impactul modificărilor climatice și cel al presiunilor exercitate de om. „Eu am prezentat infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI, dar au fost multe alte prezentări, cu subiecte extrem de interesante, care au acoperit o parte din fațetele cercetării marine – despre importanța studierii micro-plasticelor, despre metodele revoluționare de cercetare în domeniul microbiologiei marine (o prezentare făcută de colegii din SUA) sau despre cum monitorizăm topirea ghețarilor (o prezentare extrem de interesantă a unui cercetător de la Universitatea din Singapore)”, precizează cercetătorul.

Adrian Stănică atrage atenția asupra uneia dintre chestiunile importante puse în dezbatere – discrepanța existentă între resursele alocate pentru cercetarea spațială și cele alocate pentru cercetarea marină. „Faptul că, în momentul de față, cunoaștem mult mai bine suprafața Lunii și a planetei Marte decât ce se află pe fundul mărilor reprezintă o situație pe cât de importantă, pe atât de jenantă”, spune Stănică. Concluzia unanimă pe acest subiect a celor prezenți la OneOceanScience a fost că e nevoie de o suplimentare semnificativă a finanțării cercetării marine, pentru că altfel „nu  putem vorbi despre toate avantajele sau oportunitățile oferite de mare, atâta timp cât nu cunoaștem nici 20% din relieful fundului mării”.

„Faptul că, în momentul de față, cunoaștem mult mai bine suprafața Lunii și a planetei Marte decât ce se află pe fundul mărilor reprezintă o situație pe cât de importantă, pe atât de jenantă”

Anul 2022 este cel de-al doilea an din Deceniul Oceanelor (United Nations Decade of Ocean Science for Sustainable Development), o inițiativă ONU care presupune că, în acești 10, trebuie cartat cel puțin 60% din fundul mărilor și oceanelor. „Un efort uriaș”, spune cercetătorul, „deoarece în 10 ani trebuie să facem mai mult decât a făcut omenirea de la 1700 până în prezent”. Iar acesta este un efort financiar global la care România nu participă. Motivul, crede Adrian Stănică, ține de lipsa de interes pentru cercetare și (mai ales) pentru cercetarea marină. „Poate în viitoarea Strategie Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare să avem și noi un program dedicat cercetării marine, așa cum au toate statele din Europa.”, conchide el.

DANUBIUS-RI – o inițiativă științifică interdisciplinară inovatoare

Râurile și mările aflate sub influența lor sunt mediile care suferă cel mai mult din cauza folosirii necontrolate a resurselor, care a afectat planeta în ultimele secole. Iar responsabilitatea pentru schimbările bruște ale ciclurilor hidrologice și climatice revine, în cea mai mare măsură, oamenilor.

În prezentarea DANUBIUS-RI făcută la OneOceanScience, Adrian Stănică, coordonatorul infrastructurii de cercetare paneuropeană distribuită, afirmă că metodele de cercetare științifică clasice nu mai pot oferi soluțiile pentru reîntoarcerea la o relație armonioasă cu natura. De aceea, este nevoie de o abordare științifică nouă, interdisciplinară, care să privească râurile și mările aflate sub influența lor ca pe un întreg. Aceasta va acoperi golul existent în cercetarea europeană din domeniul sistemelor fluvial-maritime, care este încă destul de fragmentată, și se va baza pe excelența de cercetare existentă în întreaga Europă.

DANUBIUS-RI este o infrastructură de cercetare paneuropeană, cu componente distribuite în 10 țări europene. Ea va oferi o gamă largă de servicii științifice celor care doresc să dezvolte și să implementeze un management solid și durabil al sistemelor râu-mare. „DANUBIUS-RI oferă soluții științifice de calitate pentru problemele practice care apar în mediile fluviale, în mediile de tranziție și în domeniul marin. Așa cum a fost până acum, soluțiile practice ori au rezolvat o problemă, dar au dat naștere altora, ori au rezolvat  toate problemele într-o zonă și au mutat întreaga chestiune în aval”, spune Adrian Stănică.

Proiectul de infrastructuri de cercetare, care este singura inițiativă științifică de acest fel coordonată de România, urmează să obțină statutul juridic de Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). El va deveni operațional în următorii doi ani și va sprijini înțelegerea legăturilor complexe dintre climă și sistemele râu-mare.

Rubrică susţinută de:

Random posts

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXI). Alegerile întârzie apariția numărului din iunie 1927

Reașezarea conținutului revistei este confirmată și în această ediție 6/ iunie 1927. Frontispiciul indică din nou calitatea oficială de...

Adrian Sârbu lansează la 1 septembrie postul de televiziune Aleph News

Astăzi, prima zi de toamnă bogată pentru dumneavoastră,  -  eu așa doresc să fie și așa va fi -...

„Românica” de la Biblioteca Națională

Biblioteca Națională a reușit să-și marcheze numai autogoluri la cea mai recentă vizită pe care i-am făcut-o. Cu o...
promovare onlinespot_img

Legătura dintre rap și șah – Harry Mack

Faimos pentru abilitățile sale de improvizație de neegalat, Harry Mack este, fără îndoială, unul dintre cei mai buni rapperi...

Cu ce ne vom îmbrăca în viitor ?

Mulți oameni se vor întreba cu ce vor plăti facturile la gaze și la electricitate, peste câteva luni, alții...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi