OpiniiLa sfârșitul zileiNoua Cortină de Fier

Noua Cortină de Fier

-

promovare onlinespot_img

Mă uit pe un grafic recent al vaccinărilor și nu pot să nu observ că Europa pare iar ruptă în două. În prima jumătate a clasamentului, sunt țările cu cele mai multe doze administrate pe unitatea de populație. În a doua jumătate, sunt în general țările estice, printre care și România. Mărturisesc că mă frapează linia de demarcație dintre cele două jumătăți; ea urmează în linii mari vechiul traseu al Cortinei de Fier descris de Churchill, „de la Szczecin la Trieste”. 

Este cert că pe lângă încărcătura politică tranzitorie, rata de vaccinare mai are o valență: dă seama și de o anume raportare personală la lume. Aș spune că ea poate indica în bună măsură gradul de încredere al oamenilor în comunitatea de dincolo de cadrul familial; inclusiv în autoritățile publice, naționale sau internaționale. 

Din acest punct de vedere, la treizeci de ani de la căderea Cortinei de Fier, rata vaccinării în țările foste comuniste ar putea arăta o încredere redusă în guverne și în general în guvernare, în orice caz o încredere semnificativ mai mică decât cea din Occident. Și aceasta pentru că, în majoritatea aproape unanimă a cazurilor, și în linie cu recomandările medicale, guvernele au recomandat vaccinarea, devenind promotorul acesteia. În acest fel, am putea observa că gradul de neîncredere în autorități specific perioadei comuniste s-a conservat până azi, când criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus l-a scos în evidență. Populația din țările est-europene se vede pe sine ca trăind mai degrabă pe cont propriu, ca în comunism. Ea a rămas reticentă la inițiativele guvernamentale, chiar dacă ele acum vin și de la alte autorități decât cele locale, de exemplu de la Uniunea Europeană sau Organizația Mondială a Sănătății. Treizeci de ani de postcomunism nu au reușit să vindece această neîncredere, ba chiar au extins-o și asupra altor autorități. 

Această neîncredere nu este neapărat rezultată în urma unei experiențe directe a regimului comunist; pentru persoanele în vârstă de cel mult 40 sau chiar 50 de ani, experiența directă nu a avut când să se consume. Astfel că neîncrederea în autorități în cazul acestora provine din experiența guvernărilor de după 1990. În țările foste comuniste, guvernările de dinainte de 1990 și cele de după 1990 au inspirat neîncredere într-o măsură comparabilă. Așadar, în privința generării neîncrederii în lideri, corupția guvernărilor de după 1990 a jucat același rol nefast ca și ideologia regimului comunist. 

Iată și datele de la care am pornit. În lista de mai jos sunt țările europene cu procentul respectiv de populație vaccinată cu schema completă. Sursa: The New York Times/ https://www.nytimes.com/interactive/2021/world/covid-vaccinations-tracker.html

  1. Portugalia 85
  2. Spania 78
  3. Islanda 77
  4. Irlanda 75
  5. Danemarca 75
  6. Belgia 74
  7. Norvegia 69
  8. Italia 69
  9. Marea Britanie 67
  10. Olanda 67
  11. Franța 67
  12. Suedia 65
  13. Germania 65
  14. Finlanda 64
  15. Austria 62
  16. Elveția 60
  17. Lituania 59
  18. Grecia 58
  19. Ungaria 58
  20. Cehia 56
  21. Turcia 55
  22. Polonia 51
  23. Slovenia 49
  24. Estonia 47
  25. Letonia 46
  26. Slovacia 42
  27. Serbia 42
  28. Croația 42
  29. Rusia 31
  30. Moldova 30
  31. România 28
  32. Bulgaria 19
  33. Ucraina 14

De observat că până ce și Rusia, Turcia și Moldova au procente mai mari decât România.

_____________

Sursa foto: Sutori.com

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

UN MILIARD DE EURO PENTRU FIRMELE ROMÂNEȘTI AFECTATE DE PANDEMIE

București, 23 august, anul de grație 2020 Premierul Ludovic Orban a anunțat un program de sprijin pentru companiile din domeniile...

Știri din șah: Campionatul britanic, dominat de veterani

La prima sa revenire la tablă din „exilul” online, campionatul britanic se dovedește dominat de veterani. După 18 luni...

M-am portat

La fluierat bugetarii se pricep mulți. Dar parcă nu mai suntem la fel de riguroși moral când e vorba...
promovare onlinespot_img

VICTORIE! România se califică în Top Division la Olimpiada online de șah

România se califică în Top Division, etapă a Olimpiadei online de șah care se va disputa în zilele de...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXIV). „Psihologismul lui Alehin amenință să otrăvească logica pură a lui Capablanca”

Și numărul următor al revistei, 10 - 11/ 1927, este dublu, acoperind lunile octombrie și noiembrie. Aproximativ jumătate din...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi