Mă uit pe un grafic recent al vaccinărilor și nu pot să nu observ că Europa pare iar ruptă în două. În prima jumătate a clasamentului, sunt țările cu cele mai multe doze administrate pe unitatea de populație. În a doua jumătate, sunt în general țările estice, printre care și România. Mărturisesc că mă frapează linia de demarcație dintre cele două jumătăți; ea urmează în linii mari vechiul traseu al Cortinei de Fier descris de Churchill, „de la Szczecin la Trieste”.
Este cert că pe lângă încărcătura politică tranzitorie, rata de vaccinare mai are o valență: dă seama și de o anume raportare personală la lume. Aș spune că ea poate indica în bună măsură gradul de încredere al oamenilor în comunitatea de dincolo de cadrul familial; inclusiv în autoritățile publice, naționale sau internaționale.
Din acest punct de vedere, la treizeci de ani de la căderea Cortinei de Fier, rata vaccinării în țările foste comuniste ar putea arăta o încredere redusă în guverne și în general în guvernare, în orice caz o încredere semnificativ mai mică decât cea din Occident. Și aceasta pentru că, în majoritatea aproape unanimă a cazurilor, și în linie cu recomandările medicale, guvernele au recomandat vaccinarea, devenind promotorul acesteia. În acest fel, am putea observa că gradul de neîncredere în autorități specific perioadei comuniste s-a conservat până azi, când criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus l-a scos în evidență. Populația din țările est-europene se vede pe sine ca trăind mai degrabă pe cont propriu, ca în comunism. Ea a rămas reticentă la inițiativele guvernamentale, chiar dacă ele acum vin și de la alte autorități decât cele locale, de exemplu de la Uniunea Europeană sau Organizația Mondială a Sănătății. Treizeci de ani de postcomunism nu au reușit să vindece această neîncredere, ba chiar au extins-o și asupra altor autorități.
Această neîncredere nu este neapărat rezultată în urma unei experiențe directe a regimului comunist; pentru persoanele în vârstă de cel mult 40 sau chiar 50 de ani, experiența directă nu a avut când să se consume. Astfel că neîncrederea în autorități în cazul acestora provine din experiența guvernărilor de după 1990. În țările foste comuniste, guvernările de dinainte de 1990 și cele de după 1990 au inspirat neîncredere într-o măsură comparabilă. Așadar, în privința generării neîncrederii în lideri, corupția guvernărilor de după 1990 a jucat același rol nefast ca și ideologia regimului comunist.
Iată și datele de la care am pornit. În lista de mai jos sunt țările europene cu procentul respectiv de populație vaccinată cu schema completă. Sursa: The New York Times/ https://www.nytimes.com/interactive/2021/world/covid-vaccinations-tracker.html
- Portugalia 85
- Spania 78
- Islanda 77
- Irlanda 75
- Danemarca 75
- Belgia 74
- Norvegia 69
- Italia 69
- Marea Britanie 67
- Olanda 67
- Franța 67
- Suedia 65
- Germania 65
- Finlanda 64
- Austria 62
- Elveția 60
- Lituania 59
- Grecia 58
- Ungaria 58
- Cehia 56
- Turcia 55
- Polonia 51
- Slovenia 49
- Estonia 47
- Letonia 46
- Slovacia 42
- Serbia 42
- Croația 42
- Rusia 31
- Moldova 30
- România 28
- Bulgaria 19
- Ucraina 14
De observat că până ce și Rusia, Turcia și Moldova au procente mai mari decât România.
_____________
Sursa foto: Sutori.com