OpiniiLa sfârșitul zileiMoștenirea lui Stalin

Moștenirea lui Stalin

-

promovare onlinespot_img

Războiul era încă în toi atunci când Stalin formula către aliații britanici doctrina cordonului sanitar postbelic de la granița europeană a URSS. „Regimuri prietenoase”, le numea el în corespondența cu Churchill. Doctrina a stat la baza perspectivei sovietice asupra sferelor de influență – căci conceptul sferelor de influență nu era creația Moscovei exclusiv, ci și a Occidentului democrat și a Germaniei naziste. Britanicii și americanii au recunoscut dreptul Moscovei de a solicita o zonă tampon între Rusia și Germania. Ce nu s-a stabilit prea clar de comun acord a fost cât de sovietizat trebuia să fie cordonul sanitar. Intens sovietizat, a fost opțiunea Kremlinului, ceea ce a dus la apariția Războiului Rece.

Sfârșit de război mondial, dar de data aceasta celălalt, primul. Entuziasmul comunist străbătea Europa. Așa au apărut republici sovietice în Bavaria și Ungaria. Lenin teoretiza pe viu revoluția mondială. Treptat însă, revoluțiile au eșuat, restrângâdu-se la Rusia. Stalin, realist, a anunțat revoluția într-o singură țară, una, e drept, cât toate celelalte țări europene la un loc. Singur Troțki mai ținea sus steagul revoluției mondiale, până când și acesta a fost retezat de Stalin cu toporul. Dar Stalin nu a renunțat cu totul la exportul ideilor revoluționare. De aceea exista Cominternul, de aceea exista războiul civil din Spania. Agitația revoluționară a continuat prin influențarea, manipularea și încercările de destabilizare exercitate de Moscova asupra regimurilor europene interbelice.

Vechi doctrine și opțiuni sovietice par și astăzi de actualitate la Moscova. Sigur, ideile revoluționare nu mai pot fi expuse ca atare, dar intenția destabilizării și dezinformării opiniei publice din țările europene a rămas. „Cominternul” de azi s-a digitalizat și s-a dezideologizat. Distribuie mesaje populiste, de unică folosință de multe ori, dar adaptate rapid la context. La fel, Germania nu mai e nazistă, dar conceptul cordonului sanitar rezistă, fie el și subțiat până la Belarus, Ucraina și Transnistria. Kremlinul vrea să țină la distanță și azi dușmanul occidental, întruchipat de NATO, dar nu își mai apără astfel ideologia comunistă, ci eventual sistemul corupt de conducere. 

Oricum însă, la Moscova continuitatea politicilor staliniste nu e văzută cu ochi răi, ba dimpotrivă. De asemenea, modelul liderului – mână de fier (sau de oțel) este popular. Nu trebuie să surprindă că și politicile interne seamănă cu cele de odinioară. Trimiterea dizidenților politici în Siberia este o practică întâlnită și azi, ca și pe vremea țarilor și a sovietelor. Atitudinea Moscovei din prezent respectă în mare măsură tradiția sa politică de secol 20.

________________

Foto: Alianțele militare în timpul Războiului Rece. Sursa: Wikimedia

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Despre bunătate și neînfricare

„În ziua de azi, să fii bun înseamnă să fii prost.” Aud, parcă din ce în ce mai des, fraza...

Gata! Mă fac chelner. 10.000 dolari numai un singur bacșiș

Doamnelor și domnilor, gata, am stabilit în consiliu de familie. Mă fac chelner. Las baltă gazetăria, cometariile de artă,...

One Ocean Summit: soluții practice pentru conservarea și restaurarea ecosistemelor marine

Decizii politice cu impact asupra sănătății oceanului „Oceanul face posibilă viața pe pământ, produce mai mult de jumătate din oxigenul...
promovare onlinespot_img

Un vis: Am devenit cetățean de onoare la Breaza

În data de 24 martie 2021, domnul Alexandru Cazan, managerul Centrului Cultural ,,Ion Manolescu” din Breaza mi-a oferit Placheta...

Foamea de șah

N-ar fi știut să spună exact când a fost deportat. Dar dacă cineva s-ar fi priceput cum să-l ia,...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi