CulturăRaftul AteneiMica Romă (8): Timotei Cipariu, „Purtarea de bună cuviință...

Mica Romă (8): Timotei Cipariu, „Purtarea de bună cuviință între oameni”

-

promovare onlinespot_img

Cea de-a opta carte din seria „Mica Romă XXI” este o mică bijuterie de literatură moralizatoare publicată de sobrul lingvist Timotei Cipariu la 1855. Intenția de atunci a autorului era să le ofere „diecilor”, nou-veniților elevi de gimnaziu ai Școlii blăjene, un prim îndrumar în ce privește viața socială. Mulți proveneau din familii obișnuite de la țară și aveau nevoie de astfel de sfaturi care să le facă mai ușoară trecerea de la viața simplă pe care o duseseră până atunci la cea de seminarist cu mult mai multe contacte: școlare, culturale, cele din cercurile care includeau fete și femei. 

„Purtarea de bună cuviință între oameni” este o prelucrare a unui text după o sursă rămasă neidentificată. Însă Timotei Cipariu și-a pus o amprentă puternică asupra ei. Se știe că el pleda pentru ortografia etimologică, așa încât textul „Purtării…” este o „victimă a ortografiei cipariene”, după cum a scris îngrijitorul ediției, Cristian Bădiliță. De aceea s-a impus o adaptare a versiunii cipariene la limba de astăzi, fără de care lectura ar fi fost mult mai dificilă, dacă nu chiar imposibilă (vezi mai jos un fragment din textul originar, așa cum a apărut el la 1855). De sarcină s-au achitat Cristian Bădiliță, Ioana Augusta Cosma și Gabriela Ioaneș. 

Sfaturile lui Timotei Cipariu sunt valabile și astăzi; cu deosebirea că ele nu ar mai trebui adresate celor de vârste seminaristice, ci și multora bine trecuți de perioada școlarizării. Când citești de pildă că oamenii civilizați „cruță pe cât se poate persoana”, „nu dau crezare scandalurilor despre care se vorbeşte” și „nu devin colportori ai mişeliilor şi neputințelor semenilor” nu poți să nu te gândești la cum arată „conversațiile” de pe Facebook de astăzi, care (aproape) numai din aceste „delicii” constau. 

Pentru a vă face o părere mai clară despre ce text publica Cipariu în urmă cu peste 150 de ani, am selectat câteva fragmente care mi s-au părut mai potrivite pentru ceea ce ar însemna o mentalitate actuală. Cipariu are darul de exprima succint și în același timp suculent ceea ce vrea să transmită, iar versiunea „Bădiliță” nu face decât să îi facă demersul mai ușor de asimilat. Lectură plăcută și cât mai instructivă! 

***

„Civilizația e un schimb de mici sacrificii, făcute cu scopul de a fi plăcuți și folositori altora.”

„Cel care doreşte a fi un om distins doar atunci când se află în societate, nu poate să-şi câștige acea ușurință în a se purta frumos care e caracteristică omului bine educat.”

„Zilele cele mai reușite sunt cele în care ne-am împlinit cu acurateţe datoriile, am înlăturat vreun defect şi am făcut vreun bine aproapelui nostru.”

„A ține cărțile și caietele în curățenie și ordine, nu numai că e de folos pentru sporul la învățătură, ci și pentru descoperirea unei îndeletniciri demne de laudă şi folositoare: aceea de a distinge, a clasifica și a ordona și în interiorul său, adică în minte.”

„La plimbare, se cade a respecta acele purtări distinse și cuviincioase ce caracterizează omul bine educat. Toate mişcările nedumerite, tot ce împiedică sau împiedică trecerea liberă, tot ce poate vătăma sau deranja persoanele, se cuvine să fie evitate de oricine vrea să se facă bine văzut şi să se arate om cu bune purtări și bine-crescut.”

„Pentru a sta la masă cuviincios se cade a se așeza nici prea aproape, nici prea departe de masă, a nu-şi nici rezema coatele pe ea, nici a se apleca prea tare cu capul spre farfurie, nici a se întoarce pe scaun, nici a scutura picioarele sau a se lăsa pe spate, ca unii care se simt rău, ci luând o poziție dezinvoltă și cuviincioasă se cuvine să și-o păstreze fără afectare, cât mai natural.”

„Scopul conversației este de a ridica spiritul cu discursuri, narațiuni, observații spirituale, cu dezbateri ordonate, răspunsuri iuți și ingenioase, cu joc, muzică și salt. Pentru a discuta cu multă plăcere și despre multe lucruri se cere mai mult decât spirit: simț sănătos, cunoaşterea lumii, spirit de observație și memorie bună. Povestirile se cad a fi scurte şi clare. Cel ce poves teşte se cere să cunoască bine numele locurilor şi ale persoanelor ce vrea să le pomenească, să treacă peste adausurile fără folos și bine să și le amintească, pentru ca nu cumva, în mijlocul povestirii, să se afle constrâns a sta pe loc, zicând că mai încolo nu îşi aduce aminte; aceasta îi deranjează și îi supără pe ascultători, iar pe narator îl face de râs.”

„Dacă o conversație se face în cerc și în mică adunare, mai înainte de a ne amesteca în conversaţie, trebuie să încercăm să cunoaştem obiectul conversației ce se ţinea înainte de intrarea noastră, pentru a nu vorbi la întâmplare și aiurea. În conversație se cade a se păzi: 1. De a-l întrerupe pe cel ce vorbeşte; 2. De a introduce noi subiecte de conversație când limpede se cunoaște că subiectul dinainte place și nu e de tot epuizat; 3. De a da semne învederate de neatenţie şi neplăcere; 4. De a înțelege cele ce se vorbesc ca şi cum ar fi zise în detrimentul nostru şi prin asta a ne arăta bănuitori şi ofensatori. Nimic nu e mai în stare de a te arăta că eşti rău educat și nedeprins cu traiul civilizat, ca a fi suspicios și a da societății semne de rea voinţă pentru un cuvânt, un joc, o scânteie. Omul din lumea civilizată, când e atins de o glumă, participă la voia bună a celorlalți; și de cumva îl pişcă cuvințelul sau gluma, o disimulează cu totul, pentru că, prin educație, el a câștigat multă stăpânire de sine şi a învățat să fugă de ridicolul de a fi urâcios. În ce priveşte jignirile evidente, se cade, fără a face spectacol în adunare, a cere în particular explicații și asta e destul.”

„În cercurile sau adunările mici, oamenii ajung foarte uşor să-l vorbească de rău pe altul. La asta să nu vă faceți nicidecum părtaşi, ci se cade să tăceți cu totul, de cumva nu aveți un motiv pentru a apăra persoana rău tratată sau calomniată. Atunci sunteți dator să luați cuvântul și, cu astâmpăr (calm) și așezare, să combateți zisele exagerate, indiscrete sau defăimătoare. Acest precept e nu numai al civilității, ci şi al iubirii creştineşti.”

„Nepăsarea nobilă față de faptele rău voitoare este proprie inimilor ce simt cu distincţie şi au temperament viguros; şi inimile învățate la noblețe și generozitate, pălmuind răutatea, cruță pe cât se poate persoana, nu dau crezare scandalurilor despre care se vorbeşte, decât atunci când sunt dovedite fără îndoială și nu devin colportori ai mişeliilor şi neputințelor semenilor.”

„Toate observațiile de până aici trebuie aplicate în mod treptat, cu tact și moderație. A-i tortura pe bieţii pruncuți și a începe, de când sunt ei încă micuți, a le cere să fie măsurați în purtare, a-i mustra și a-i certa pentru defecte, cărora ei nu sunt în stare să le priceapă, cauzează un efect contrar decât cel așteptat, adică: se dezgustă de purtările frumoase. Civilitatea mai mult se învață înnobilând inima și făcându-i plăcut frumosul în toate, decât cu reguli și observații practice și minuțioase, care numai atunci pot avea succes când se insinuează cu dulceață și proporționat cu mintea și vârsta tânărului.”

***

În continuare, așa cum am indicat mai sus, iată și un fragment originar din textul lui Cipariu; în fapt, toată versiunea inițială a „Purtării… ” este reprodusă în acest volum cu numărul opt al seriei „Mica Romă XXI”.

PORTAREA DE BUNA COVENENTIA INTRE OMENI

CAPU ANTANIU. Idee generali.

Spre a fi bene acuprensu in societate alesa se cere una portare destinta si nobile, si inca una limba mai alesa de catu a multimei si a poporului de diosu. Portarea destinta si limb’a alesa se invetia mai bene dein petrecerea cu omeni bene crescuti de catu dein regule scrise in carti.

Deci ca acesta portare si limba se fia mai usiore pentru teneri, e neincungiuratu cá sei fia indemanate. Celu ce vrè a fi destintu numai candu se afla in societate, nu pote sesi castige acea usiuratate in portare frumosa, carea e caracteristica omului bene educatu.

Societate alesa se chiama adunarea de persone bene crescute, fia acelea avute au nu. Une ori se templa, cá cei avuti se se arate mai grosi si nepoliti de catu cei meseri.

Dein studiulu morale se adeveresce, cum-ca vertutea cea mai bene placuta lui D.dieu e amorea deapropelui. De unde spre a poté fí civilisati se cade a amá pre ai nostri ai semenea, fiendu cà civilitatea e unu scaimbu de mici sacrificiuri facute cu scopu de a fi placuti si folositori altora.

_____________

Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni, editura Vremea, seria Mica Romă XXI, 2021, ediție îngrijită de Cristian Bădiliță, versiune modernizată de Cristian Bădiliță, Ioana Augusta Cosma și Gabriela Ioaneș, prefață și postfață de Ion Buzași, 80 de pagini, format 13 x 20 cm. 

***

Colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea își propune să indice și să reașeze la locul cuvenit mișcarea intelectuală de la Blaj – sau „Mica Romă”, cum era denumit orașul de către Mihai Eminescu. Așa cum arată Cristian Bădiliță, îngrijitorul colecției, acest rol al Blajului a fost blurat, minimalizat sau negat în timpul comunismului, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă. 

Colecția include la acest moment treisprezece titluri care înseamnă tot atâtea „cărți de patrimoniu și autori de raftul întâi, unii dintre ei necunoscuți generațiilor recente”:

  • 1. Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului;
  • 2. George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filosofice;
  • 3. Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară;
  • 4. Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul;
  • 5. Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului;
  • 6. Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului;
  • 7. Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă;
  • 8. Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni;
  • 9. Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil;
  • 10. Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române;
  • 11. Ion Agârbiceanu, Strigoiul;
  • 12. Vasile Aaron, Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos;
  • 13. Moldovan Vasile, Amintiri din timpul revoluției de la 1848.

Pe lângă grafica unitară și ținuta tipografică, toate aceste volume poartă și arată rigoarea și experiența coordonatorului ei, rezultatul fiind omogenitatea și coerența date de prezentările și introducerile clarificatoare și instructive, precum și de notele bogate și bine proporționate din fiecare carte.

Citește și alte recenzii ale cărților apărute în seria „Mica Romă XXI”: 

Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă

Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului

Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului

Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul

Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară

George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filozofice

Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului

 

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Globa, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Despre Pallas Athena

In vechime, Pallas Athena era cunoscuta ca una dintre cele mai importante zeitati ale Greciei antice, zeita intelepciunii, ce...

Bizarerii olimpice. Sportivi trimiși acasă înainte de startul competiției

Atâtea pregătiri, atâtea sacrificii în viața personală, atâtea cheltuieli, atâtea drumuri, toate făcute absolut degeaba. Aceasta este trista realitate trăită...

Soarta cărților

Stă pe raft totuși stingheră, deși e înconjurată de surate. La cei aproape o sută de ani ai ei,...
promovare onlinespot_img

Avertisment dur din partea oamenilor de știință: Reduceți emisiile de dioxid de carbon, sau ne așteaptă o catastrofă climatică

Din cauza unei foarte probabile creșteri a temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, în următoarele...

Muncind în armonie cu noi înșine

Ardeam de nerăbdare să intru tumultos în arena profesională când am terminat facultatea. Mi-am îngăduit cu greu lunile de...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi