Mica Romă (7): Ciprian Vestemean, „Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă”

Odată cu „Blajul repovestit”, călătoria istorico-literară a seriei „Mica Romă XXI” face un popas în actualitate. Și aceasta pentru că volumul semnat de Ciprian Vestemean se poate citi și ca un ghid turistic pentru cel ce dorește să viziteze cu cât mai mult folos cetatea de la îngemănarea Târnavelor.

De exemplu, în capitolul „Podul minciunilor” este relatată legenda (cu iz de autentic?!) care i-a dat acestuia numele. În vechime, țăranii și târgoveții din zonă traversau podul pentru a duce cele de trebuință în casele „boierilor” din oraș. Unii ajungeau chiar să intre ele, prilej de discuție între ei pe podul care invita la reverie și popas, prin priveliștea pe care o deschidea trecătorilor. Și din vorbă în vorbă, pentru a-și augmenta experiența în ochii tovarășilor de drum, unii țărani mai înfloreau câte ceva din ceea ce văzuseră în casele domnești ale Blajului. Și așa a ajuns podul să fie dezmierdat cu acest supranume, ușor autoironic, ușor șugubăț, devenit familiar pentru blăjeni, dar și pentru țăranii din împrejurimi.

Sau „Șipotul Crăiesei”, o altă legendă locală, care explică de ce Lucian Blaga a exclamat odată: „Ce fel de apă beți voi ăștia la Blaj, de sunteți așa de luminați?”

Și așa mai departe. Volumul apare ca un veritabil ghid turistic, cu care să mergi în mână, la pas, prin Blaj și prin suburbiile lui. Dovadă este chiar simpla înșiruire a sumarului: O icoană plânge, Șipotul Crăiesei, Un lac cu legendă, O cruce de amintire, Și Blajul are hula lui… , Podul minciunilor, Strada plăcintelor, Un oraș cu rădăcini… , Câmpia cu mult răsunet, Pasărea Phoenix a culturii blăjene, Statuia martiră a Blajului sau Itinerar al caselor cu „memorie” din Blaj.

Cartea e însoțită de o serie de ilustrații ale unor fotografii ale Blajului de altădată, fotografii din locurile pomenite în capitolele ei.

„Cartea de faţă propune o excursie-pelerinaj prin Templul Blajului. Ciprian Vestemean, un tânăr scriitor cu studii teologice, este fiu al Blajului. A studiat la celebrul liceu „Sf. Vasile cel Mare”, cunoaște istoria urbei sale cu numeroase note de subsol. El sintetizează, parțial, lucrările predecesorilor Ioan Rațiu, Alexandru Lupeanu-Melin, Septimiu Popa, Ștefan Manciulea, Radu Brates, însă dintr-un unghi personal: citează mărturii inedite, îşi completează şi corectează, uneori, înaintașii. Blajul repovestit e un ghid turistic, dar și inițiatic. Capitol după capitol, clădire după clădire, personaj după personaj, cititorul român intră în posesia propriului trecut, pe care decenii la rând n-a avut dreptul să-l cunoască.” (Cristian Bădiliță)

______________

Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă, editura Vremea, 2020, prefață de Cristian Bădiliță, 104 pagini, format 13 x 20 cm.

***

Colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea își propune să indice și să reașeze la locul cuvenit mișcarea intelectuală de la Blaj – sau „Mica Romă”, cum era denumit orașul de către Mihai Eminescu. Așa cum arată Cristian Bădiliță, îngrijitorul colecției, acest rol al Blajului a fost blurat, minimalizat sau negat în timpul comunismului, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă.

Colecția include la acest moment treisprezece titluri care înseamnă tot atâtea „cărți de patrimoniu și autori de raftul întâi, unii dintre ei necunoscuți generațiilor recente”: 1. Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului; 2. George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filosofice; 3. Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară; 4. Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul; 5. Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului; 6. Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului; 7. Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă; 8. Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni; 9. Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil; 10. Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române; 11. Ion Agârbiceanu, Strigoiul; 12. Vasile Aaron, Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos; 13. Moldovan Vasile, Amintiri din timpul revoluției de la 1848. Pe lângă grafica unitară și ținuta tipografică, toate aceste volume poartă și arată rigoarea și experiența coordonatorului ei, rezultatul fiind omogenitatea și coerența date de prezentările și introducerile clarificatoare și instructive, precum și de notele bogate și bine proporționate din fiecare carte.