CulturăRaftul AteneiMica Romă (12): Vasile Aaron, „Patima și moartea Domnului...

Mica Romă (12): Vasile Aaron, „Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos”

-

promovare onlinespot_img

Vasile Aaron a trăit puțin – abia a depășit patruzeci de ani – dar scrierile lui au avut un impact major asupra literaturii române din perioada sa de început. Tipărit și retipărit, Vasile Aaron și-a rătăcit numele prin propria operă, așa încât după o vreme nu s-a mai știut cine era autorul. Poate că s-ar fi numărat printre ultimii creatori anonimi din literatura română dacă totuși cercetătorii nu ar fi depus efortul de ultimă oră de a-i recupera identitatea, începând cu corecta stabilire a anului său de naștere, 1780, ci nu 1770, cum s-a crezut o vreme. Neamul „Aroneștilor” a dat numeroase personalități, dintre care se remarcă de departe cea a episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron. 

Contemporan cu prima generație de intelectuali ai Școlii Ardelene, Vasile Aaron și-a făcut studiile la Blaj și Cluj, în 1804 stabilindu-se ca jurist la Sibiu. Aici avea să trăiască tot restul vieții, și tot aici avea să-și publice lucrările. Vasile Aaron este primul traducător în românește din Virgiliu și Ovidiu. Tot el a prelucrat Mesiada lui Klopstock, romane inițiatice antice și Evangheliile. „Intenţia sa este îmbunătățirea moravurilor, corectarea viciilor, reconfortarea sufletească prin intermediul unei literaturi accesibile, plecând de la capodopere consacrate”, scrie în prefața la volumul de față îngrijitorul seriei, Cristian Bădiliță. 

Pe aceeași linie educativă, de extracție iluministă, se înscrie și opera proprie. Vasile Aaron a publicat în 1803 Leonat şi Dorofata, „un dialog spumos, în versuri, despre daunele beției” (Cristian Bădiliță) și în 1820 Anul cel mănos, „descrierea în versuri, după Georgicele, a frumuseții naturii de-a lungul celor patru anotimpuri”. A rămas în stadiu de manuscris  Reporta din vis (publicat integral abia în 1981), epopee unde sunt descrise viziunile inițiatice, mistico-filosofice, ale unui tânăr „vânător”, Reporta, însoţit de un „bătrân” (după modelul ghidului spiritual din Virgiliu şi Dante) – după cum arată prefațatorul menționat. 

Patima și moartea Domnului (prima ediție se numea Patimile şi moartea Domnului) a fost publicată în 1805, urmată fiind de o ediție „corectată” în 1808. Aici Vasile Aaron propune de fapt un „colind pascal”, prelucrând surse foarte vechi enumerate de specialistul în literatura paleo-creștină Cristian Bădiliță: Evanghelia lui Nicodim, Acta Pilati și Mesiada lui Klopstock (apărută în 1748). „Aceste influențe, perfect normale după codul literar din epocă, nu reprezintă un minus, ci un plus. Aaron creează un poem vizionar, mistic, de factură populară, într-o cheie originală. Patima şi moartea Domnului este un colind pascal, un megacolind, scris anume în ritmul și cu ‘tehnica’ acestui ‘gen’ popular, pentru a fi cât mai accesibil unui public larg”. Și într-adevăr, avem în față un „megacolind”, în zece capitole plus o „Tânguire” a Maicii Domnului și o notă a autorului către cititor, toate însumând în această ediție 13 x 20 cm. de la editura Vremea aproape trei sute de pagini. 

Pentru ilustrare, redau mai jos fragmentul în care „cel mai citit poet român de la începutul secolului nouăsprezece” descrie agonia pe Cruce a Mântuitorului Hristos. 

 

Asa grăind, se sucește,

De moarte se chinuieşte. 

Pe sus, cetele cerești, 

Îngerii dumnezeieşti 

Zburând, plâng şi tânguiesc,

Cu glas jalnic glăsuiesc.

Toată firea se-ngrozeşte

Dacă la Hristos privește.

Soarele se-ntunecară

Văzând a lui Hristos pară

Luna încă, dimpreună,

Pierzând toată voia bună,

Îşi pierde a sa lumină

Fiind de grea trudă plină. 

Păsările zburătoare,

Dobitoace cu picioare

Şi tot ce e pe pământ –

Spunând iute c-un cuvânt –

În crăpături se ascund,

Se bagă în loc afund. 

Aerul se îngrozeşte 

Şi foarte trist glăsuieşte, 

Stelele jos se pogoară

Cuprinse de mare pară,

Câmpurile jeluiesc,

Munții cei mari glăsuiesc 

Pământul se zgudui

Întuneric se ivi,

Norodul se spăimântă 

Văzând ce se întâmplă.

Ochii spre Cruce ridică 

Cuprins de groaznică frică.

 

Într-aceea, iată, jos

Își pleacă capul Hristos. 

Puterea i se slăbește,

Fața i se-ngălbenește,

Trupul era sângerat,

Capul rănit și-nțepat.

Se luptă, se sârguiește,

În tot felul se trudește

Să şi-l ridice de jos,

Însă fără de folos.

Atuncea mulțime mare,

Neagră și nevorbitoare,

Vine îndat, dimpreună,

Pe Golgota se adună.

De asemenea mulțime

Groază, nu cutează nime 

A grăi, a se mișca.

Toate îngrozite sta,

Chiar dacă de sub pământ

S-au auzit trist cuvânt,

Țipete și suspinare,

Plâns şi groznicie mare.

Tâmpla cea bisericească, 

De puterea cea cerească

În două părți s-a crăpat. 

Pietrele s-au despicat.

Morții din mormânturi iasă

Se adună ceată deasă. 

Sunet mare se scornește,

Văzduhul tot flăcărește. 

Îngerii, în tristă pară,

Pe Golgota se pogoară, 

Se pogoară nevăzuți,

De nimenea cunoscuți. 

Pământul se zgudui,

Frică mare se-nteți.

Gloatele privesc departe, 

Îngrozite tare, foarte,

La Hristos cel răstignit 

Și pe cruce pironit, 

Acum, abia răsuflând,

Abia suflet mai având.

____________

Vasile Aaron, Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, editura Vremea, colecția Mica Romă XXI, ediție modernizată și adnotată de Cristian Bădiliță în baza ediției de la 1808 îngrijită de Liliana Maria Popa și Ion-Nicolae Popa, București, 2021, 316 pagini, format 13 x 20 cm.. 

***

Colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea își propune să indice și să reașeze la locul cuvenit mișcarea intelectuală de la Blaj – sau „Mica Romă”, cum era denumit orașul de către Mihai Eminescu. Așa cum arată Cristian Bădiliță, îngrijitorul colecției, acest rol al Blajului a fost blurat, minimalizat sau negat în timpul comunismului, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă. 

Colecția include la acest moment treisprezece titluri care înseamnă tot atâtea „cărți de patrimoniu și autori de raftul întâi, unii dintre ei necunoscuți generațiilor recente”: 1. Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului; 2. George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filosofice; 3. Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară; 4. Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul; 5. Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului; 6. Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului; 7. Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă; 8. Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni; 9. Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil; 10. Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române; 11. Ion Agârbiceanu, Strigoiul; 12. Vasile Aaron, Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos; 13. Moldovan Vasile, Amintiri din timpul revoluției de la 1848. Pe lângă grafica unitară și ținuta tipografică, toate aceste volume poartă și arată rigoarea și experiența coordonatorului ei, rezultatul fiind omogenitatea și coerența date de prezentările și introducerile clarificatoare și instructive, precum și de notele bogate și bine proporționate din fiecare carte.

Citește și: 

Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil

Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni

Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă

Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului

Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului

Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul

Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară

George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filozofice

Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului

Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române

Ion Agârbiceanu, Strigoiul

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XVII). „Matchul acesta va fi un fel de luptă între mașină și rațiunea omenească!”

Anul 1927 începe cu o veste foarte bună pentru revistă. Ea devine publicația oficială a Federației Române de Șah,...

OLIMPIADA ONLINE DE ȘAH: ROMÂNIA ESTE LIDER ÎN GRUPA SECUNDĂ!

Echipa României este lider în grupa secundă, după cele trei meciuri câștigate categoric sâmbătă contra formațiilor din Slovacia, Thailanda...

Erigaisi câștigă Tata Steel Chess India Rapid 

După ce a făcut o impresie extraordinară la turneul Lindores Abbey Blitz de săptămâna trecută, MM Arjun Erigaisi s-a...
promovare onlinespot_img

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XVI). „Primul Concurs pentru Șampionatul de Șah al României Mari”

Numărul 22 al revistei apare pe 20 noiembrie 1926 și are opt pagini. În deschidere, sub semnătura lui Anatole...

Pași pe drumul lui Vasile Lovinescu și René Guénon. Ghid Florin Mihăescu

28 mai este Ziua Europeană Vecinilor. Prin urmare o să descriu azi puțin calea spre nemurire descoperită datorită vecinului...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi