CulturăRaftul AteneiMica Romă (10): Iosif Vulcan, „Panteon român. Portretele și...

Mica Romă (10): Iosif Vulcan, „Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române”

-

promovare onlinespot_img

Elitele de azi sunt bucuroase când reușesc să scape de acuzația populistă că sunt corupte. Atunci se întorc în intimitatea lor și își duc destinul mai departe. De aceea am tresărit atunci când, luând în mâini volumul Panteon român, am văzut că tocmai de elite e vorba. Despre elite, pe față, fără a fi acuzate că înșeală oamenii, conspiră împotriva lor, distrug lumea! 

Așa ceva nu e însă posibil în zilele noastre. Panteonul e în ruine. E plin de morți, și așa se explică de ce e el lăsat în pace; ar fi chiar de doi bani ca morții să fie denunțați că pun la cale distrugerea omenirii. Așa că elitele moarte sunt lăsate să circule în voie, vânate sunt doar cele vii.

Despre Iosif Vulcan (1841 – 1907) știam două lucruri. Că a publicat poeziile lui Eminescu pentru prima oară (și i-a și schimbat numele, din Eminovici în Eminescu). Și că, tot în revista Familia,  în 1871, a publicat prima rubrică de șah în limba română cu caractere latine. Acum însă, știu mai multe. Preocuparea lui de a organiza conștiința națională prin „sistematizarea” elitelor este una dintre ele. 

La concret, despre cine vorbim? Iată lista lui Vulcan: Carol I, Domnul românilor, Andrei Mureşanu, loan Eliade Rădulescu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Barițiu, Simion Bărnuțiu, Vasile Alecsandri, Anastasie Panu, Samuil Vulcan, Aron Pumnul, Jon Brătianu, Avram Iancu, Constantin Rosetti, Alexandru Hurmuzachi, Dimitrie Țichindeal, Dimitrie Bolintineanu, Moise Nicoară, Nicolae Golescu, Dora d’Istria, Alexandru Sterca-Şuluțiu, Gheorghe Hurmuzachi, Gheorghe Sion, Alexandru Papiu-Ilarian, Constantin Negri, Alexandru Petriceicu-Hajdeu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Iosif Hodoș, Matei Millo, Vasile Alexandrescu-Urechia. Spre deruta populiștilor de azi, culmea! – mulți dintre ei erau vii la momentul apariției Panteonului român în 1869, la Pesta, locul unde Vulcan a locuit și a publicat revista Familia până în 1880. 

Toți cei menționați au avut parte în primă instanță de un medalion portret în revista Familia. Apoi, portretele lor au fost adunate și în volum. Din 1869 încoace, o singură ediție a Panteonului a mai apărut, în 1989. Din ea însă a fost șters Carol I – membru al „elitei neconvenabile” – și au lipsit gravurile personalităților. Așa că ediția pe care o avem acum în față este singura care reface complet ediția princeps. 

„Volumul se înscrie într-o venerabilă tradiție, care urcă până la Plutarh (Vieți paralele). Existau însă tentative românești. În 1859 (anul Unirii Principatelor) Ioan Munteanu publicase Biografiile celor mai vestiți români şi române istorico-dramatice; iar P. Vela Ventrariul scotea Biografiile celor mai vestiți români, în 1865. Iosif Vulcan încearcă să creioneze un Portret, în mozaic, al poporului român contemporan plecând de la elitele sale, cu o dublă intenție: de a sublinia unitatea culturală a neamului (în ciuda risipirii geografice şi a divizării politice); de a sugera ideea unei continuități, măreția trecutului daco-roman regăsindu-se, fie şi fragmentar, în măreția prezentului”, a scris Cristian Bădiliță, în „Notă asupra ediției” din cartea de față.

Și am mai aflat ceva din această nouă ediție a Panteonului român. În prefața scrisă de Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea Mare, este menționat un înaintaș al familiei Vulcan, episcopul greco – catolic Samuil Vulcan. Acesta a creat la Oradea un centru de studii românești, introducând literele latine în scriere – un aport preluat, cum spuneam, cu marja ludică de rigoare, și de Iosif Vulcan în ce privește șahul. Cu ajutorul lui Samuil Vulcan, se mai arată în prefață, la Sibiu a fost numit în 1811 primul episcop ortodox român, Vasile Moga, și tot Samuil Vulcan i-a ajutat pe românii ortodocşi din Arad să aibă episcop român, în locul celui sârb. Sunt lucruri pe care uităm să ni le mai amintim, deși ar trebui.

O altă surpriză a cărții de față este și Anexa de la sfârșit. Sunt reproduse aici paginile 55 – 60 din ediția princeps, respectiv capitolul dedicat chiar lui Samuil Vulcan. Iată începutul, de data aceasta spre deplina disperare a anti-vacciniștilor din zilele noastre, căci referința inițială este la știința atât de batjocorită astăzi de toți neaveniții.

„Tôte sunt trecatórie pe fati’a pamentului, numai sciinti’a e eterna. Trecu, pieru, disparu tóte, numai un’a nu trece, nu piere si nu dispare – sciinti’a. Fostu-au multe popóre, cari au escelatu prin bravure belice, sangerandu pe campulu bataliei pentru libertate si independintia; fostu-au natiuni, cari si an eternisatu memori’a prin obeliscuri si piramide colosale; trecura inse multi secoli, si in decursulu acestora sciinti’a cuceri tóte popórele, si natiunile remase in barbarismu se stinsera, absorbira de câtra cele inaintate in cultura, si perira eu totula, incâtu neci numele nu li remase. Perit’au popórele belice, bravurele loru nu se mai amintescu; au venitu viscolele secolilor si au nimicitu obeliscurile si piramidele, posteritatea neci un mai scie de esistinti’a loru. Inse natiunile, cari au escelatu in scintie, traiescu si acuma in opurile lorn neperitórie, si voru trai in eternu.”

____________

Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române, editura Vremea, colecția Mica Romă XXI, Ediție îngrijită, modernizată și adnotată de Cristian Bădiliţă, Prefață de Episcop Virgil Bercea, Postfață și Cronologie de loan F. Pop, București, 2021, 210 pagini, format 13 x 20 cm.

***

Colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea își propune să indice și să reașeze la locul cuvenit mișcarea intelectuală de la Blaj – sau „Mica Romă”, cum era denumit orașul de către Mihai Eminescu. Așa cum arată Cristian Bădiliță, îngrijitorul colecției, acest rol al Blajului a fost blurat, minimalizat sau negat în timpul comunismului, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă. 

Colecția include la acest moment treisprezece titluri care înseamnă tot atâtea „cărți de patrimoniu și autori de raftul întâi, unii dintre ei necunoscuți generațiilor recente”: 1. Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului; 2. George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filosofice; 3. Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară; 4. Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul; 5. Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului; 6. Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului; 7. Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă; 8. Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni; 9. Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil; 10. Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române; 11. Ion Agârbiceanu, Strigoiul; 12. Vasile Aaron, Patima și moartea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos; 13. Moldovan Vasile, Amintiri din timpul revoluției de la 1848. Pe lângă grafica unitară și ținuta tipografică, toate aceste volume poartă și arată rigoarea și experiența coordonatorului ei, rezultatul fiind omogenitatea și coerența date de prezentările și introducerile clarificatoare și instructive, precum și de notele bogate și bine proporționate din fiecare carte.

Citește și: 

Octavian Bârlea, Babilonia minților. Articole religioase și culturale din exil

Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni

Ciprian Vestemean, Blajul repovestit. Între legendă și istorie în Mica Romă

Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului

Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului

Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul

Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară

George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filozofice

Alexandru Lupeanu-Melin, Evocări din viața Blajului

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Cu Victor Socaciu despre Festivalul OM BUN – 30 de ediții, 30 de artiști, 30 de amintiri, 30 de speranțe

Îl sun la telefon pe Victor Socaciu, pentru a oferii cititorilor publicației noastre online detalii despre evenimentul anului 2021,...

Magnus Carlsen, la a opta victorie la Wijk aan Zee

Marele Maestru Magnus Carlsen și-a asigurat a opta victorie la Wijk aan Zee cu o rundă înainte de sfârșitul...

„Șahiștii”, pe scena Romanian Design Week 2022 #RDW

Printre cele 15 cărți prezente în expoziția „Bun de tipar” din cadrul Romanian Design Week 2022 se numără și...
promovare onlinespot_img

Șah: Ema și Lia reprezintă superb România!

Șah: Ema și Lia reprezintă superb România! Cititorii care au avut ocazia să ajungă la texte semnate cu numele meu...

Comisia Șah Online: România învinge Kazahstan

28 septembrie 2020 Știu, este o zi specială, analizăm rezultatele de la alegerile locale pe tot teritoriul României. Dar, nu trebuie...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi