OpiniiLa sfârșitul zileiMăicuțule, ce lumuliță!

Măicuțule, ce lumuliță!

-

promovare onlinespot_img

Am scris ieri despre filosofia formulelor de început care pot fi întâlnite în unele basme românești. N-a fost locul pentru menționa un alt lucru care mă impresionează la (re)citirea acestor povestiri populare, ceea ce însă voi face acum: este vorba de felul în care cei ce relatează folosesc limba română. Nu mă refer la bogăția vocabularului; nici la topică; nici la respectarea regulilor gramaticale. Aici povestitorii pot sta mai bine sau mai prost, mai ales că uneori se simte și mâna celui ce a cules basmul respectiv. Dar indiferent de culegător și de povestitor, există ceva în comun în toate relatările acestor basme; și anume o dezinvoltură a declinărilor și conjugărilor, o prestidigitație a cuvintelor pe care am văzut-o foarte rar, și doar la puțini scriitori, cum ar fi Arghezi. În gura lor, a povestitorilor de basme, limba se modulează firesc după firul relatării, nimic nu este interzis din prefacerile ei dacă servește scopului suprem, redarea cât mai fidelă a fantasmelor și fantasticului povestirii.

Am găsit de pildă „lumulița”, diminutiv de la „lume”, ca fiind aproape-toată-lumea care se ținea după cel ce adusese la târg o sculptură atât de realistă, încât părea vie. Nu era toată lumea din lume, că nu se adunase ea tocmai la acel târg; dar era „lumulița”, cât mai mult din această lume, martoră la neasemuita arătare. Sau, în altă parte, eroul a găsit „sălășluința” zmeului. Căci zmeul nu locuiește, el doar sălășluiește; și atunci cum să se numească locuința lui?! O bătrână se adresează unui bărbat. Cum să-i spună, „măicuță”? Nu merge; îi spune atunci „măicuțule”, păstrându-și statutul de maică, dar respectând în același timp statutul masculin al interlocutorului. „Pismătăreț” e cineva pizmăreț; dar nu direct, ci așa, mai pe ocolite. „Dihania rămase moartă bumbenă”, na, tradu asta! De altfel, niciun cuvânt pe care l-am citat până acum nu e de găsit în dicționare; cel puțin în cele uzuale, pe care le am la dispoziție.

Aceeași dezinvoltură supremă și în privința inventării numelor eroilor de basme. Noi știm de Făt-Frumos, dar sunt o groază de alți „șmecheri” pe care oamenii îi țintuiesc bine prin nume. Iată câteva: Mațchi este cam hoț; Musuioc este un tovarăs al comestibilului Busuioc; de Cârlijie nici nu știu ce să mai spun; „Turuzan, câne bălan” e un alt titlu de basm, dar cine a mai auzit de un asemenea nume?! Poate doar japonezii, la sumo! Este apoi și „Dimancea, bucățică de carne”, care e apelat de obicei așa, cu tot cu precizarea din urmă; la fel și „Cojocuță, Floacă-ntoarsă”, acesta e numele lui, folosit ca atare pe toată lungimea basmului, cu tot cu virgulă, pentru că doar astfel se înțelege permanent că nu purta cojocul normal, ci cu floaca pe dos, întors adică; există și „Dunca Viteazul, Băutoriul Țărei”, „Sărăcuț Petru”, „Iutele pământului”, „Șperlă Voinicul” și deja domesticul Cenușotcă. 

Nu-i așa că acum vi se pare că folosim limba română într-un mod rudimentar, și-am făcut-o cam „saraimană” – cum ar veni, săracă?

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Ciudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

Citesc o biografie a lui Emil Cioran și deodată realizez că filosoful inconvenientului de a fi născut s-a aflat...

‘Bibliotecă BBC’ în limba română

Pregătesc un nou interviu pentru emisiunea „Raftul Atenei”, avându-l ca invitat pe Dorian Galbinski, fostul meu coleg de la...

Blonde versus Brunete!

Au mai rămas puține zile până la returul Turneului Candidaților la titlul mondial. Nu a apărut nicio informație de...
promovare onlinespot_img

Bucurie prin artă – în expoziția lui Vasile Mureșan Murivale

La Galeria Căminul Artei, de pe 15 februarie are loc o nouă provocare cromatică propusă de unul dintre cei...

Președintele FIDE, Arkadi Dvorkovici, se pronunță împotriva războiului din Ucraina

Revista americană „Mother Jones”, de șapte ori câștigătoare a premiului „Magazine of the Year” de la Societatea Americană a...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi