„Îmi place să merg întotdeauna prin ploaie pentru că nimeni nu-și poate da seama că plâng.” Cuvintele aparțin lui Charles Chaplin.
Dar, ce facem când nu plouă și trebuie să ascundem lacrimile?
A fost de fapt o introducere la imaginea comentată de azi, 7 noiembrie, 2021.
Lacrimile de tristețe, de bucurie fac parte din viața noastră. Sigur, mai sunt și lacrimile de la ceapă, ori lacrimile artificiale atunci când ochii sunt prea uscați.
Nu uitați, stimați cititori să mai clipiți din când în când, atunci când folosiți prea mult tehnologia ecranelor. Telefoane, tablete, televizor, etc… Atunci vin lacrimile și curăță globul ocular.
Moscova nu crede în lacrimi, asta știm de mai mult timp. Dar dumneavoastră? Dumneavoastră credeți ?
Când eram, acum ceva timp la Breaza, în județul Prahova, am întâlnit o femeie cu basma în fața porții. Ca de obicei, am intrat în vorbă pentru a afla, eventual, o poveste de viață. După primele replici, avea lacrimi în ochi.
– Ce este? Am întrebat cum era și firesc.
-De la poarta mea se văd crucile celor trei băieți ai mei. Stătea pe strada cu unul din cimitirele din oraș. Fuseseră grav bolnavi.
Peste câteva ore, la o festivitate de premiere. Doi părinți plângeau de emoție și bucurie pentru marele succes al copilului lor.
De multe ori, copiii sunt surse de lacrimi pentru părinți. De tristețe, de bucurie!
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Foto – Imagini cu emoții
