CulturăRaftul AteneiIrakul, „o ţară care se lasă greu descifrată”

Irakul, „o ţară care se lasă greu descifrată”

-

promovare onlinespot_img

Într-o societate în care ne plângem că experții sunt ignorați, este normal ca atunci când ne întâlnim cu unul dintre ei să încercăm să marcăm momentul. Este exact ceea ce fac aici, semnalând apariția primului volumul al lucrării „Ayatollahi, martiri și revoluționari: Șiism și stat în Irakul modern”, scris de universitarul clujean Marius Lazăr. 

În general, despre Irak românii știu puține lucruri, în cel mai bun caz poncife învechite, cum ar fi că e „copilul teribil” al Orientului Mijlociu, că e patria fostului dictator sângeros Saddam Hussein, eventual și a lui Ali Chimicul (și Comicul, a nu se confunda), sau că e un fel de Golem statal arab în care șiiții și sunniții, la zenitul Imperiului Otoman, au fost cusuți laolaltă de niște croitori occidentali nepricepuți, kurzii fiind și ei prinși undeva, ca un accesoriu. Dar Marius Lazăr ne propune, prin această carte, să mergem dincolo de clișee pentru a descoperi informația de tip științific și modalitatea ei optimă de folosire. Știu, lumea arabă este aparte, are altfel de resorturi, este diferită de a noastră în privințe esențiale – dar toate aceste lucruri o pot face, pentru curiozitatea potrivită, cu atât mai interesantă. Am să dau câteva exemple. Cum funcționează reperul național într-o societate arabă? În ce constă specificul comunitarist al societății irakiene? Ce caracteristici prezintă islamul șiit? Sunt doar câteva arii în care Marius Lazăr își desfășoară expertiza, spre edificarea și satisfacția cititorilor români. 

Volumul de față, după cum precizează autorul, se ocupă de perioada cuprinsă între epoca otomană și căderea monarhiei hașemite din 1958. În fază de proiect sunt alte două volume, unul analizând situația șiismului irakian în perioada regimurilor republicane autoritariste (1958 – 2003), celălalt căutând a prezenta „complicata și dramatica situație a Irakului post-Saddam”, în care șiiții sunt în ascensiune, în vreme ce sunniții se manifestă violent, pe fondul eșecurilor de guvernare ale noilor elite politice. Suntem așadar în plin șantier din care doar o parte reprezintă o construcție încheiată, predată „la cheie” publicului. Din ceea ce se vede rezultă însă încredințarea că și celelalte două părți vor fi la fel de trainice. 

În sfârșit, un alt motiv de satisfacție la apariția unei astfel de cărți este furnizat chiar de „exotismul” subiectului. Cercetătorii și specialiștii noștri au tendința de a nu ieși din ograda națională. Noi suntem în general specialiști în propriul trecut, pe propriul teritoriu, definit încă stângaci ca fiind „național”. Specializarea în zona arabă, în cea chineză, aborigen-australiană, de ce nu? – este lăsată altora; nu e treaba noastră. Cred că e o abordare stângace; cred că ar trebui să avem și noi specialiștii noștri pe teme ne-naționale, dezinhibat globale, așa cum face o preocupare academică eliberată de sub tutela provincialismului. Și cred că un astfel de specialist al zonei noastre de cercetare neinhibate poate fi considerat și Marius Lazăr. 

„Există o bogăție istorică, culturală, umană extraordinară a Irakului modern, rezultat al sedimentării tradițiilor şi memoriilor colective ale nenumăratelor populații care s-au succedat pe aici, vreme de milenii. Devenit, de decenii, un subiect ce focalizează atenţia şi angoasele comunității internaționale şi ale mass-media, după fiecare criză şi dramă pe care o traversează, Irakul rămâne o ţară ce se lasă greu descifrată şi care fascinează continuu prin faptul că este un generator permanent de situaţii şi experiențe politice, religioase, sociale, adică produce încă <istorie>, în maniere ce contrazic, adesea, chiar și scenariile prospective ale celor mai avizaţi specialişti. În interiorul acestei istorii irakiene, cartea noastră îşi propune să ofere o prezentare a problematicii şiismului şi a relațiilor sale cu regimurile politice care s-au succedat la putere, de la formarea Irakului modern, după Primul Război Mondial, până în zilele noastre. Este deci o analiză deopotrivă istorică, politică, sociologică, geopolitică, ce încearcă să valorifice cât mai extensiv resursele bibliografice disponibile, cu scopul de a oferi o perspectivă asupra unui subiect ce rămâne încă puțin cunoscut şi studiat, chiar şi de către specialişti, şi care produce multe pasiuni și interpretări partizane. Înţelegerea istoriei – a <istoriilor> -, reprezintă una dintre cele mai complicate provocări pentru cel care se apropie de Orientul Mijlociu, pentru că se suprapun aici, adesea nu doar ireconciliabile, ci şi reciproc contestatare, multiple narațiuni particulare, produse de diferiții actori (cercetători, politicieni, oameni de religie, diplomaţi etc.), fiecare cu ambiția de a oferi autentica versiune asupra evenimentelor şi a semnificațiilor acestora. Istoriile, în regiunea Orientului Mijlociu, se rescriu permanent şi imperativul veridicității epistemologice rămâne, cel mai adesea, o ambițioasă utopie.” (din Prefața lucrării, scrisă tot de autor).

_____________

Marius Lazăr, Ayatollahi, martiri și revoluționari: Șiism și stat în Irakul modern. Vol. I: De la perioada otomană la căderea monarhiei hașemite (1958): Imposibilul proiect național supracomunitar, editura Eikon/ editura Mega, București/ Cluj-Napoca, 2021, 374 de pagini, format 13 x 20 cm.

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Pitonul ca animal de companie

Vedem pe stradă mulți oameni cu un câine după ei. Unii au javre mai mici, alții au blănoși mai...

José Saramago și testul orbirii pandemice

La prima vedere, Eseu despre orbire, titlul romanului lui José Saramago, pare nepotrivit; în fapt, este vorba de ideea...

Invitație în Camera 104

Dacă bucureștenii ar fi chemați la urne, dar nu pentru prozaicul scop de a-și alege pentru a suta mia...
promovare onlinespot_img

Cupa Mondială: Campionul mondial, eliminat de polonezul Jan-Krzysztof Duda

Nu Marele Maestru Magnus Carlsen, ci Marele Maestru Jan-Krzysztof Duda a ajuns marți în finala Campionatului Mondial FIDE. Marele Maestru...

Mica Romă (14): Petru Maior, „Despre sfințenie și obrăznicie. Predici ale unui cărturar iluminist”

Dialogul cu preoții mi s-a părut mereu dificil. Ei sunt cei ce știu adevărul; eu sunt unul care încă...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi