Cultură Emisiunea Raftul Atenei Ion Bogdan Lefter, „jurnal de bord” în vremuri de...

Ion Bogdan Lefter, „jurnal de bord” în vremuri de pandemie

-

promovare online

Scriitorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter a declarat în emisiunea „Raftul Atenei” că are în lucru un jurnal inițiat încă din primele zile ale pandemiei. El a precizat că manuscrisul are „aproape o mie de pagini” și că va continua să scrie zilnic la el până la finalul crizei. „Textul e redactat oarecum după vechiul model al jurnalelor de bord”, ne-a spus profesorul Ion Bogdan Lefter.  

Ion Bogdan Lefter este poet, prozator, critic literar, eseist, analist politic, comentator al fenomenului cultural, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București. Autor al mai multor volume de poezii, proză și studii literare, reprezentant al curentului optzecist în literatura română. În perioada 1979-1983 a frecventat „Cenaclul de Luni” al Centrului Universitar București și cenaclul „Junimea” al Universității din București. Director fondator al revistei „Observator cultural”. Membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) și președintele ei de la înființare. Fost redactor-șef al revistei literare „Contrapunct” și analist politic al postului de radio Europa Liberă, secția română. Director editorial al revistei „aLtitudini”. Organizator al „Cafenelei critice” din cadrul Facultății de Litere. Director al Școlii Doctorale a Facultății de Litere.

VIDEO: Emisiunea „Raftul Atenei” din 7 ianuarie 2021. Invitat: Ion Bogdan Lefter.

Invitat al ediției de joi, 7 ianuarie 2021, Ion Bogdan Lefter a făcut o evaluare a pieței cărții românești în anul care s-a încheiat. „A fost un an de scăderi masive a vânzărilor pe piața tipăriturilor”, a spus el, dar a adăugat că magnitudinea impactului ar putea fi evaluată mai bine prin eventuale sondaje și studii sociologice.

Prezentăm mai jos o parte dintre declarațiile scriitorului Ion Bogdan Lefter în cadrul emisiunii „Raftul Atenei”. 

  • Lanțul de producție în cazul cărților este mai complicat, iar produsul rezultat nu se consumă imediat; perisabilitatea cărților este foarte scăzută.
  • Angajații din industria cărții, cei implicați direct în producția tipografică propriu-zisă, sunt mai expuși la efectele negative ale crizei decât autorii, care, bineînțeles, au nevoie de bani pentru a se întreține, dar pot avea și surse alternative de venit, pot lucra în învățământ, în presă sau în sistemul public, cum a fost cazul altădată cu Urmuz sau Bacovia.
  • România este o țară care are mult de recuperat în zona remunerației și a asistenței sociale pentru artiști.
  • Ar fi interesantă o explorare de ordin sociologic privind impactul pandemiei asupra actului creației artistice, dacă autorii au fost scoși de pandemie din ritmul lor de creație. Probabil că unii vor spune că n-au mai putut să scrie, că s-au blocat, că au stat cu ochii în televizor pentru a se informa; alții vor spune că dimpotrivă, au stat în casă și au putut dispune de mai mult timp pentru lectură și scris. În ce mă privește, au am stat în casă și am citit și scris mai mult decât în alte perioade; același a fost cazul și cu soția mea (scriitoarea Simona Popescu, profesoară la Facultatea de Litere a Universității din București, n.n.) 
  • Am ținut – și țin în continuare – un jurnal al epidemiei, fără să-mi fi propus să fac așa ceva.  Jurnalul conține și informația primară, ce se întâmplă concret zi de zi, dar are și o latură subiectivă, emoțională. Are mai multe straturi. M-am trezit însă captivul subiectului meu, care nu se mai termină, nu mai ajunge la capăt. I-am invidiat pe scriitorii de romane care au posibilitatea de a pune punct proiectului lor literar. Ceea ce a început să mă apese este că manuscrisul a ajuns să bată spre mia de pagini, iar eu nu mă văd publicând o cărțoaie așa de groasă despre un asemenea eveniment. Nu este un jurnal fragmentar, am încercat să îl fac cât mai complet și scriu la el câteva pagini pe zi. E redactat oarecum după vechiul model al jurnalelor unor experiențe limitate în timp, așa cum se țineau altădată jurnalele de bord. 
  • Și în privința cititului ar fi interesant un demers sociologic, dacă pandemia i-a determinat pe oameni să citească mai mult. Contextul este oricum neprielnic, de două decenii încoace lectura de carte fiind în regres la nivel mondial. Postmodernitatea tinde să gliseze către vizual. Pe de altă parte, în situații de criză, oamenii se dispensează mai întâi de ceea ce sociologul francez Pierre Bourdieu (1930 – 2002) numea „bunuri simbolice”, formulă în care el a inclus toate producțiile culturale și mediatice. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost „foarte greu” pentru bunurile simbolice, din lume în general, dar și din România, în special, deși fluxurile de informație generalistă au cunoscut o creștere semnificativă în anul 2020; oamenii au avut nevoie de informații în această perioadă. 
  • Evaluarea operelor literare recente comportă mereu un risc; operele sunt filtrate și în timp, confirmările vin deseori după trecerea mai multor decenii; ceea ce pare strălucitor acum își poate pierde mai târziu din strălucire. De aceea, și încercarea de a face un top al literaturii române postdecembriste este riscantă, dar cu toate acestea și în această situație aș îndrăzni să pomenesc câteva nume, fiind totuși posibil să-i omit involuntar pe câțiva: Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Vlad, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Ioan Groșan, Cristian Teodorescu, Răzvan Rădulescu, Lucian Dan Teodorovici. Cu o expresie mai puțin elevată, putem spune că <are balta pește>. 

Emisiunea „Raftul Atenei” se difuzează pe canalele online asociate revistei de cultură, șah și business „Pallas Athena”. Invitații emisiunii sunt autorii unor cărți de referință recente, din domenii precum istoria modernă, istoria ideilor, politologie, filosofie, dar pot fi și persoanele cheie în îngrijirea și apariția unor astfel de volume, sau comentatori dintre cei mai avizați ai domeniilor acoperite de aceste volume. Emisiunea durează o oră și se difuzează în prima zi de joi a fiecărei luni, începând cu ora 18.00.

Foto: Scriitorul Ion Bogdan Lefter la emisiunea „Raftul Atenei”, ianuarie 2021/ Captură video

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Lista participantilor la Festivalul Chess Corporate Pallas Athena, Editia a III-a

In acesta pagina vor fi listatate: organizatiile participante, impreuna cu o prezentare in sumar si membrii echipei, in ordinea inscrierolor...

Dorul de Breaza a lansat o revistă

Mulți vorbitori renumiți de limbă română au simțit, pe pielea lor, ce înseamnă dorul de Breaza. De la Mircea...

Breaking news. Primul campionat mondial de șah corporate are loc în noiembrie!

BREAKING NEWS! PRIMUL CAMPIONAT MONDIAL DE ȘAH CORPORATE ARE LOC ÎN NOIEMBRIE ! Federația Internațională de Șah are bucuria de...
promovare online

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXVI). „Într-o țară unde din cauza crizei cetitului…”

Din valoroasa colecție de reviste îngrijită de domnul Marian Stere pe site-ul său, stere.ro, lipsesc câteva ediții ale „Revistei...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XVIII). Sadoveanu intervine: nebunul va fi „adjutant”, iar calul – „cavaler”

„Revista de Șah”, recent devenită „organ oficial al Federației Române de Șah”, publică în deschiderea acestui număr, 2/ 15...
promovare online

business

promovare online:

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi