Invitație la o expoziție de caricatură

Motto: ,,Nimic nu unește oamenii mai mult ca râsul” Tolstoi
Dacă trăim într-o Românie a paradoxurilor, într-o epocă în care se vorbește și se teoretizează conceptul distanțării, vă propun un subiect care reunește oamenii. Râsul.
La Galeriile „Alfa” din Bacău se pot vedea, în aceste zile, lucrările reunite în a III-a ediţie a Salonului „Umorul în artă” – expoziţie de caricatură. Este o provocare lansată pentru noi de Secţia de artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Prima ediţie a fost realizată în anul 1979. La peste 40 de ani, acest proiect a fost reluat.
Caricaturişti din mai multe zone din România prezintă pe simeze 200 de lucrări.
Expozanţii sunt printre cei mai premiaţi artişti români la nivel internaţional al acestui gen de artă: Constantin Ciosu (Bacău), Vasile Crăiţă-Mândra (Bacău), Constantin Pavel (Focşani), Liviu Stănilă (Deva), Horia Crişan (Deva), Bogdan Petry (Bucureşti), Cristian Topan (Bucureşti), Gabriel Rusu (Târgu Mureş), Costel Pătrăşcan (Brăila), Cristinel Vecerdea-CRIV (Lugoş), Victor Eugen Mihai-VEM (Bacău).
Organizatorii propun şi readucerea în faţa publicului a doi regretaţi artişti din orașul Bacău: Constantin Cucoş şi Irina Dascălu.
Întregul proiect este coordonat de Victor Eugen Mihai – VEM şi Dionis Puşcuţă.
Expoziția va fi deschisă până pe 10 martie 2021 şi va putea fi vizitată respectând restricțiile legale impuse din cauza pandemiei actuale: distanțare fizică și purtarea măștii de protecție.
Acum, pentru că suntem la capitolul caricatură, vă rugăm, cu respectul cuvenit, să îngăduiți modestului semnatar al acestor rânduri să evoce o amintire.
Printre primii artiști plastici pe care i-am cunoscut, cu decenii în urmă, a fost și caricaturistul Eugen Taru. Desigur, aveam și noi în bibliotecă o parte a cărților ilustrate de dânsul. Am intrat și în câteva expoziții personale, iar apoi, ne-a invitat la el acasă. Stătea lângă Muzeul de istorie al orașului București. Când am intrat acolo…atmosfera era din altă epocă.
Colecții de tablouri, multe obiecte de artă din toată lumea, costume populare românești. Multe clopote mari și mici, săbii, piese de mobilier sculptat acoperite cu sidef. Erau aduse de artist și soția sa din călătoriile în jurul lumii.
L-am vizitat de mai multe ori, fetele noastre erau mici. Lizuca – 2 ani, iar Ileana 6 ani. Ștefanel nu era încă născut. Acum, el are copii la rândul său. Vremea nu stă în loc…
Cei doi soți se amuzau teribil de fetele noastre, cu gândul la nepoții lor de peste hotare. Țin minte foarte bine. El era mereu tonic, ne făcea să râdem în hohote. Publica peste tot caricaturi, însoțite de texte proprii. Iată un exemplu relevant: ,,Pe nimeni nu păcălești, bou ai fost și tot bou ești!”
Volumul ,,Din năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea” care a apărut la Editura Ion Creangă, cred că mai este și acum la noi acasă.
În ultimii ani, acuzau mereu dureri în trup și spuneau că s-au cam săturat de viață. Dar, nu ne-am fi închipuit că pot recurge la gestul ultim al sinuciderii.
Au ales să electrocuteze împreună în cada din baie. Dimineața, au fost descoperiți de femeia care îi îngrijea. Am fost emoționați și șocați de acest deznodământ.
Acum, toate acele obiecte din universul lor minunat sunt reunite în Colecția Josefina și Eugen Taru de la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, de pe Calea Victoriei.
Al dumneavoastră prea plecat și prea supus,
Aristotel Bunescu