OpiniiLa sfârșitul zileiGrafuri și oameni

Grafuri și oameni

-

promovare onlinespot_img

N-aș vrea să se spună că am început să semăn cu Busu de la meteo, prezentându-mă și eu din când în când în fața publicului cu probleme de matematică. Dar dacă tot se va spune, cel puțin voi putea susține că ale mele sunt ceva mai „complicate” 🙂

Am vorbit recent de numerele sensibile digital; cine e intrigat de așa denumire, poate găsi articolul aici. Ieri am dat însă de o altă curiozitate: știați că în orice grup dat de șase persoane se întâmplă în mod necesar fie ca trei dintre ele să se cunoască dinainte, fie ca trei dintre ele să nu se fi întâlnit niciodată în prealabil? Întrebarea are și un echivalent matematic, numindu-se teorema lui Frank Ramsey, formulată prima oară în 1930. Ce-aveți de făcut? Considerați mintal șase cunoscuți la întâmplare și vedeți dacă se confirmă. Vă spun de-acum, se verifică în orice situație, teorema lui Ramsey a fost deja demonstrată. 

De fapt, teorema face parte dintr-o ramură a teoriei grafurilor. Cele șase persoane pot fi asimilate unor puncte; două puncte se unesc printr-o muchie dacă persoanele reprezentate astfel se cunosc; dacă nu se cunosc, atunci nu se trage nicio linie între ele. 

Cercetările au mers între timp mai departe, pe parcurs implicându-se și marele matematician Paul Erdős, pe care l-am pomenit și în articolul menționat anterior. Astfel, graful în care sunt unite toate punctele (toate persoanele din grupul respectiv se cunosc între ele) s-a numit, destul de plastic, „clică”. Graful (sau subgraful) între ale cărui puncte nu există muchii (nimeni nu cunoaște pe nimeni) se cheamă „independent”, sau graf stabil. Iar teoria a ajuns la concluzii de genul că dacă într-un graf (grup) mare pui anumite condiții subgrafurilor sale, atunci el (graful mare) tinde să se comporte fie ca o clică, fie ca un graf independent. Sau, în spusele unui matematician de la Princeton, „dacă-mi dai anumite informații strict locale despre un număr mic de puncte din graf (sau despre un grup redus de oameni, în cazul nostru), atunci în mod cert se întâmplă ceva la nivel global”. 

Las aici și linkul către articolul din Quanta Magazine în care puteți citi pe larg despre aceste teorii moderne cu implicații foarte interesante.

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Săptămâna în șah: 11-17 ianuarie 2021

Marele maestru georgian Baadur Jobava a câștigat prima ediție a turneului de șah online Cappele, organizat de clubul de...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXXIII). De ce nu merge șahul la noi

Ediția 4/ 1933 a revistei are trei mari secțiuni. Prima, reprezentând articolul de deschidere, este semnată de Ioan Balogh...

Pe Griviței, la dreapta. Fotoreportaj de pe ultima pasarelă din București

Stația se cheamă Griro. Vine de la sonorul nume deja istoric Grivița Roșie, rămas în mintea multor bucureșteni care...
promovare onlinespot_img

Afară-i vopsit gardul …

Când mi-am dus copilul la școală, la clasa pregătitoare, pluteam alături de el pe un norișor pufos doldora de...

Lecția de șah

Aceasta postare face parte din Concursul de eseuri pe teme de sah din cadrul Festivalului de Sah Corporate Pallas...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi