7 septembrie 2020
George Stoleriu, legitimat la Clubul Sportiv Politehnica Iași, a câștigat, duminică, în mod surprinzător, ediția 2020 a Memorialului de șah ,,Gheorghe Cristian”.
(Explicația fotografiei din istoria recentă a șahului românesc. George Stoleriu, primul din dreapta, cu o cămașă de culoare deschisă, este mereu aproape de ce are mai prețios: prietenii, meraliile, trofeele. Mult succes la competițiile viitoare!)
Folosim cuvântul surprinzător pentru simplul fapt că George a fost înainte de debutul competiției în urma principalului favorit, un șahist cu o experiență de concurs net superioară. Este vorba despre marele maestru Andrei Istrățescu.
MEMORIALUL GHEORGHE CRISTIAN (“Trofeul Centrocoop, ediția a XXXIII-a ”) a avut loc la Restaurantul ,,Acapulco” din stațiunea Eforie Nord în perioada 31.08-06.09.2020.
Învingătorul, favorit număr 2, a totalizat, după 6 runde, 5,5 puncte, la fel ca și ocupantul locului secund Andrei Istrățescu, care a fost principalul favorit. Pe locul trei s-a clasat David Bonciu, cu 4,5 puncte, favorit nr. 11, înainte de prima rundă.
George Stoleriu ne-a declarat, duminică seara, în exclusivitate: ,,A fost o competiție extrem de echilibrată. Eu am avut un coeficient Buchholz puțin mai mare decât cel al domnului Andrei Istrățescu. În continuare, mă pregătesc pentru viitorul eveniment șahist la care voi participa la Superliga de la Snagov”.
Naţionalele de șah clasic pe echipe – Superligă sunt programate în intervalul 13 – 17 septembrie. Ritmul de joc va fi de 45 min. + 30 sec./mutare.
Acum, sigur, poate nu toată lumea știe ce este un coeficient Buchholz. Pe scurt, este vorba despre un criteriu obiectiv de departajare, în cazul în care doi sau mai mulți jucători de șah sunt, la finalul unei competiții, la egalitate de puncte, exact așa cum s-au petrecut lucrurile și la actuala ediție a turneului de pe malul Mării Negre.
Unul dintre oamenii din interior, ne spun că aici este analizată linia de rezultate a adversarilor cu care au jucat șahiștii care se află la egalitate.
Un alt aspect pe care doresc să îl subliniez, este acela că în afara Turneului principal, numit în limbajul de specialitate al șahiștilor OPEN, au avut loc, în cadrul memorialului și competiții destinate celor mici, împărțiți pe categorii de vârstă.
În acest fel, la o competiție de amploare, ai posibilitatea în primul rând să reunești jucători de mare valoare, pentru a da spectaculozitate și interes evenimentului sportiv, dar în al doilea rând, ai și o deschidere către dimensiunea viitorului. Dacă te adresezi copiilor, tinerilor, înseamnă că te preocupă, în calitate de organizator, și perspectiva acestei discipline sportive.
Pentru amatorii de detalii consemnăm. MEMORIALUL GHEORGHE CRISTIAN (“Trofeul Centrocoop, ediția XXXIII”) a fost organizat de
Clubul Sportiv Tinerii Maeștri București
Sistemul de joc: elvețian, Open general; U10, U14
Informații: Organizator Internațional FIDE Elena Cristian.
Marele Maestru Andrei Istrățescu, legitimat la Clubul Sportiv Medicina Timișoara, coeficient ELO 2551 puncte, a fost principalul favorit la categoria Open.
“Am descoperit şahul dintr-o joacă, la grădiniţă, privindu-i pe colegii mai mari. Şahul mă ajută să-mi dezvolt gândirea creativă, să stabilesc strategii, să anticipez mutările adversarului cu cel puţin 10 paşi înainte şi să stau în faţa tablei de şah chiar şi 8 ore, în cadrul turneelor. Pe tabla de şah dau viaţă pieselor. Fiecare partidă câştigată îmi dă încredere în forţele proprii, iar fiecare partidă pierdută mă impulsionează să-mi regândesc strategia şi să realizez că mi-am subestimat adversarul. Am jucat cu maeştri internaţionali, am câştigat, am făcut remize, am pierdut, dar nu am renunţat. Visam să am posibilitatea să joc cu şahişti din ce în ce mai buni, cu fiecare concurs la care participam”, a declarat George Stoleriu.
Doamna Elena Cristian, organizator de competiții internaționale, este cea care susține de mult timp această competiție în memoria soțului său Gheorghe Cristian.
Gheorghe Cristian s-a născut la 28.8.1946 în Focşani și a decedat la 24.11.2004, în Bucureşti și a fost unul dintre cei mai importanţi organizatori de turnee de şah din România.
Un joc fascinant
Din nou s-a demonstrat cât este de frumos șahul. De fapt, acest aspect a fost sesizat încă de la apariția acestei discipline sportive.
Mă întreabă cineva, ok, dar de fapt când a apărut ?
Încerc un răspuns…
În volumul intitulat Miliarde și miliarde, Carl Sagan povestește cum a apărut jocul de șah și istoria este tare interesantă. Luisa Ene ne arată că șahul a fost inventat în vechea Persie, de către un Mare Vizir, principalul sfetnic al regelui. Foarte ingenios este felul în care vizirul l-a păcălit pe rege să îi plătească o sumă uluitoare drept răsplată pentru inventarea acestui joc.
Cartea este o colecție de eseuri a renumitului om de știință Carl Sagan (cel care a scris Cosmos și a produs renumitul documentar cu același nume). Prin aceste eseuri luminoase, Sagan examinează într-un mod strălucitor problemele arzătoare ale vieții noastre, ale lumii și ale universului ce ne înconjoară. Totodată, cartea abundă în anecdote și istorii pe care acesta le povestește într-un mod atrăgător. M-am oprit asupra unui fragment în care spune istoria apariției jocului de șah. Citiți mai jos, este o poveste tare faină.
Cum a apărut jocul de șah?
Așa cum am auzit eu prima oară povestea, ea s-a întâmplat în vechea Persie. Dar putea să fi fost și în India sau în China. Oricum, s-a întâmplat cu mult timp în urmă. Marele vizir, principalul sfetnic al regelui, inventase un joc nou. El se juca cu piese mobile pe o tablă pătrată alcătuită din 64 de pătrățele roșii și negre. Piesa cea mai importantă era regele. Următoarea piesă ca importanță era marele vizir – exact ce ne-am putea aștepta de la un joc inventat de un Mare Vizir. Scopul jocului era capturarea regelui inamic, astfel că în persană jocul a fost numit shah-mat – shah pentru „rege”, shakmat pentru „moarte”. Moartea regelui. În rusă, el încă mai este numit shakmat, poate ca vestigiu al unui sentiment revoluționar. Chiar și în engleză (și în română) există un ecou al acestui nume – mișcarea finală se numește „șah-mat”. Este vorba, bineînțeles, de jocul de șah. Cu trecerea timpului, piesele, mișcările lor și regulile jocului au evoluat; de exemplu, nu mai există un mare vizir, el s-a transformat într-o regină cu puteri încă și mai formidabile. De ce s-ar delecta un rege cu un joc numit „moarte regelui” rămâne un mister. Dar. așa spune povestea, el a fost atît de încântat, încât l-a întrebat pe marele vizir ce răsplată își dorește pentru o invenție atât de minunată. Marele Vizr avea răspunsul pregătit: el este un om modest, i-a spus șahului, și nu dorește decât o răsplată modestă. Arătând spre cele opt coloane și opt linii de pătrățele de pe tabla pe care o născocise, a cerut să i se dea un singur bob de grâu pentru primul pătrățel, de două ori pe atât pentru al doilea pătrățel, încă de două ori pe atât pentru al treilea, și așa mai departe, până când fiecare pătrățel va avea porția sa de grâu. Nu, a protestat Regele, aceasta este o răsplată prea neînsemnată pentru o invenție atât de importantă. El i-a oferit bijuterii, dansatoare, palate. Dar Marele Vizir, coborând privirea, le-a refuzat pe toate. Nu râvnea decât la acele grămăjoare de grâu. Astfel că, mirându-se pe ascuns de umilința și de cumpătarea sfetnicului său, regele a consimțit.
Dar când șeful grânarelor regale a început să numere boabele, regele a avut o surpriză neplăcută. La început, numărul boabelor era foarte mic: 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024…., dar pe măsură ce se apropie al 64-lea pătrățel, numărul lor devine colosal, uluitor. De fapt, este vorba de aproape 18,5 cvilioane. Ce s-a întâmplat după aceea nu ni se mai spune. Dacă regele, neputând să-ți țină promisiunea, s-a învinovățit singur de neglijență în studiul aritmeticii și i-a predat vizirului regatul, sau dacă acesta din urmă a avut parte de tribulațiile unui joc nou, numit vizirmat, nu avem de unde să știm.
Povestea tablei de șah persane s-ar putea să fie doar o fabulă. Dar vechii perși și indieni au fost străluciți deschizători de drumuri în matematică și au înțeles ce numere enorme rezultă prin dublări repetate.
Aristotel Bunescu – UZPR
