Șahul a avut și el, ca și multe alte sporturi, discipline și chiar culturi și civilizații, epoca sa de glorie, de maximă înflorire și forță de expresie. Mulți consideră că această epocă s-a încheiat recent, undeva prin pragul revoluției digitale. Tot ce a avut șahul mai frumos, mai inteligent, mai spectaculos, de pe la 1800 încoace, a culminat cu perioada anilor ‘70 – ‘80 – ‘90 ai secolului trecut – pentru ca apoi, odată cu invazia computerelor, șahul ca sport al inteligenței și sensibilității omenești să intre pe o pantă descendentă, în care frumusețea partidei îngheață sub răsuflarea rece a calculului de silicon.
Mai avem încă martori din acea perioadă de aur a șahului. Mai sunt printre noi jucători de șah care au trăit-o. Iar când acești jucători s-au numărat printre corifeii epocii, putem să ne considerăm cu atât mai norocoși. Unul dintre acești jucători ai epocii de aur șahiste este marele maestru Florin Gheorghiu, despre care nu doar eu, ci oameni mult mai avizați decât mine, spun că este cel mai bun produs al șahului românesc din toate timpurile. Iar când acest jucător de top dintr-o epocă de top scrie o carte despre acea epocă, sărbătoarea este completă. Pentru că Florin Gheorghiu a publicat recent, în trei volume, o cronică în partide, turnee, întâmplări și fotografii a carierei sale de mare maestru din vremea Șahului Mare. Cartea este acum tipărită și gata de a ajunge în mâna cititorilor – și despre ea a fost vorba în interviul pe care Florin Gheorghiu mi l-a acordat în cadrul acestei ediții a emisiunii „Raftul Atenei”.
Lansarea trilogiei Artă în şah şi viaţă semnată de marele maestru internaţional la şah Florin Gheorghiu va avea loc pe data de 7 mai 2022, la ora 12.00, la Liceul Internaţional de Informatică din Şoseaua Colentina nr. 64B, Sector 2, Bucureşti, în deschiderea turneului Bitcoin Romania Chess Open.
Din declarațiile marelui maestru Florin Gheorghiu în cadrul emisiunii „Raftul Atenei”.
- Cartea acoperă o perioadă de activitate competițională întinsă pe patru decenii, începând cu anii ‘60.
- Am scris această carte cu gândul la viitoarele generații de șahiști români. Ea este în același timp și un jurnal de călătorie, dar și un volum de memorii al unui șahist care s-a aflat la vârful competițional vreme de mai multe decenii. Este o ediție de colecție, apărută în condiții grafice de excepție, într-un tiraj limitat de 300 de exemplare.
- Munca la volumele trilogiei de față a durat aproximativ doi ani – ceea ce arată travaliul considerabil presupus de o asemenea lucrare.
- Intenționez să public și versiunea în limba engleză a cărții, văzând interesul deja manifestat de comunitatea șahistă internațională.
- Deocamdată, rezultatele șahiste de top ale României se lasă așteptate.
- În timpul carierei mele șahiste, cred că am fost singurul jucător de top care nu a avut în mod constant un antrenor cu care să colaboreze. Primul meu antrenor a fost tatăl meu, apoi pe perioade scurte am mai avut doar doi – trei antrenori cu care m-am pregătit pentru turnee. În rest, analizele le-am făcut de unul singur.
- Șahul este un amestec fericit între artă, sport și știință.
- În epoca de aur a șahului, un mare maestru putea să arate la masa de joc o analiză a sa, personală; astăzi, în era computerelor, marii maeștri nu mai pot face așa ceva, în locul lor, computerele fac analizele de joc.
- Pentru mine, așa cum încerc să arăt în această carte care se numește „Artă în șah și în viață”, șahul a însemnat în primul rând artă.
- Dintre cele aproape 400 de partide de șah analizate în această carte, aproape o cincime au câștigat premiul de frumusețe al turneului în care au fost jucate.
- În timpul comunismului, marii sportivi erau cartea de vizită a sistemului. Datorită acestui fapt, ei aveau un statut de vedete. Astfel că în acea perioadă, puteam apărea alături de sportivi precum Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi sau Ivan Patzaichin.
- România nu a avut o școală șahistă propriu-zisă, rezultatele în șah au fost obținute punctual de unii jucători ai vremii.
- În Top 3 jucători de șah din epoca clasică îi includ pe Capablanca, Alehin și Morphy. În Top 3 jucători de șah din perioada în care am jucat și eu sunt: Fischer, Spasski și Keres.
- Între șahiști, diferențele de rating sunt de ordinul zecilor de puncte Elo. Între șahiști și computere, diferențele de rating sunt de ordinul sutelor de puncte Elo. Aceasta spune multe despre trecerea șahului într-o altă perioadă a existenței sale milenare.
Marele maestru internațional la șah Florin Gheorghiu s-a născut pe 6 aprilie 1944 la Ploiești. Devine campion al României în 1960, performanţă pe care o va mai repeta de opt ori (până în 1987). Campion mondial la juniori în 1963, când devine şi maestru internaţional. Absolvent de filologie, secţia română-engleză, dar devine lector de franceză. Vorbitor de şapte limbi străine. Redactor – șef al Revistei Române de Șah. Mare maestru internaţional în 1965 (primul din România), participant la paisprezece olimpiade (1962-1990), participant la patru interzonale: Petropolis 1973 (locul 14), Manila 1976 (10–13), Riga 1979 (5–6), Moscova 1982 (12). În 1979, 1980 și 1981, la Chicago, Atlanta și Palo Alto (California), a câștigat de trei ori la rând campionatul Statelor Unite – echivalentul în tenis al turneului US Open de la Forest Hills.
***
Emisiunea „Raftul Atenei” se difuzează pe canalele online asociate revistei de cultură, șah și business „Pallas Athena”. Invitații emisiunii sunt autorii unor cărți de referință recente, din domenii precum istoria modernă, istoria ideilor, politologie, filosofie, dar pot fi și persoanele cheie în îngrijirea și apariția unor astfel de volume, traducători sau comentatori dintre cei mai avizați ai domeniilor respective.
Ediții anterioare ale emisiunii „Raftul Atenei”:
Gheorghe Onişoru: „În această carte, încerc o estimare convingătoare, finală, a rezultatului alegerilor din 1946”
Ovidiu Raeţchi: România nu a participat la „soluția finală”, dar a avut un „Holocaust propriu”
Andrei Corbea: Paul Celan și „Oroarea care nu se mai termină”
Mariana Ţăranu: La anexarea Basarabiei, sovieticii au fost “foarte bine organizaţi”
Vladimir Solonari: Cum s-a ajuns la masacrarea evreilor în Transnistria: „Fă ce vrei, numai lasă-mă în pace!”
Liliana Corobca, Marius Petcu și Cristian Preda despre volumul Panorama comunismului românesc.
Michael Shafir despre traducerea în românește a cărții sale Romania. Politics, Economics and Society: Political Stagnation and Simulation Change.
Armand Goșu despre apariția în limba română a cărții În echipa lui Stalin. Anii periculoși din politica sovietică de Sheila Fitzpatrick.
Ion Bogdan Lefter Piața românească a cărții în anul pandemic 2020.
Constantin Vică vorbind despre mentorul său, filosoful Radu Solcan, și despre Jurnalul acestuia.
Cristian Preda despre cartea sa de satiră politică românească Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic.
