Boierițe și boieri dumneavoastră. Vă semnalez un important eveniment plastic din aceste zile. Dar, mai întâi puțină istorie recentă, pentru a contextualiza.
Anul 2018 a fost pentru mine dedicat descoperirii universului japonez, în urma puternicului șoc provocat de lectura cărții ,,Stația Tokyo”, semnată de ambasadorul Radu Șerban. Printre alte aspecte legate de această lume niponă, parcă de pe altă planeta, un rol special revine stampelor japoneze. În acel an, la Teatrul Național din București, condus de actorul Ion Caramitru, a avut loc un vernisaj, care a fost cu adevărat un eveniment. Deschiderea unei expoziții de stampe japoneze. Fac această introducere, adevărat, cam lungă, pentru a evidenția un eveniment similar care se desfășoară chiar în zilele noastre.
Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația „Șerban și Asociații”, Societate civilă de avocați, în parteneriat cu Asociația culturală „Pictor Octavian Smigelschi”, organizează, în perioada 5 februarie – 10 aprilie 2021, expoziția-eveniment „Celebrități din Lumea Plutitoare”. Stampele japoneze, expuse în cele trei săli de la parterul sediului MNLR din Calea Griviței 64-66, fac parte din colecția privată „Ukiyo-e” George Șerban.
Interesant este că domnul George Șerban este și autorul expoziției din 2018. Mă amuz la gândul că am reușit să regizez următoarea întâlnire. L-am convocat pe ambasadorul Radu Șerban la expoziția uimitoare a lui George Șerban. Când s-au întâlnit pentru prima dată, am rostit celebrele cuvinte: ,,Domnule Șerban, vă rog să îmi îngăduiți să vă prezint pe domnul Șerban”. Ce a urmat, nu e greu de imaginat. O după-amiază de neuitat! Ca să rimeze.
Revenim în actualitate.
Expoziția prezentă este un record pentru România, prin numărul de lucrări expuse – 200 de stampe japoneze create de cei mai importanți artiști ukiyo-e, în perioada 1603-1868, cunoscută sub numele de epoca „Edo”, lucrări care acoperă marile teme ale acestei fascinante arte: istorie, teatrul kabuki, bijin-ga sau portrete ale unor femei frumoase – gheișe sau curtezane, shunga sau arta erotică și peisajul.
În expoziție puteți vedea inclusiv lucrări originale, realizate de Hishikawa Moronobu (1618-1694), Okumura Masanobu (1686-1764), Suzuki Harunobu (1724-1770), Isoda Koryusai (1735-1790), artiști din Școlile „Torii”, „Katsukawa” sau „Utagawa”, Katsushika Hokusai (1760-1849), Keisai Eisen (1790-1848), Kikukawa Eizan (1787-1867) și alții, precum și cărți Hokusai, Eisen, Harunobu și Kunisada, realizate în secolul al XIX-lea, care conțin xilogravuri originale.
Organizatori: Muzeul Național al Literaturii Române București, Asociația „Șerban și Asociații”, Societate civilă de avocați
Parteneri: Asociația culturală „Pictor Octavian Smigelschi”
Sponsori: Ramada Sibiu, Biozone, Dinamica
Pentru a lămuri, încă de la început pe toată lumea, menționăm că este vorba despre diplomatul și scriitorul Radu Șerban, care a vizitat importanta expoziție de stampe japoneze semnată de avocatul și colecționarul George Șerban.
George Șerban este Managing Partner la renumita societate de avocatură Șerban & Asociații
Colecția de stampe George Șerban conține peste 1.000 de lucrări realizate de peste 50 de artiști japonezi începând cu secolul XVII, continuând cu secolele XVIII, XIX și XX.
Teatrul Kabuki a fost subiectul preferat de cele mai importante școli de artiști japonezi din istoria acestora, după cum urmează:
Școala Torii, secolul XVIII: inițiată de Kiyomoto, dar fondată propriu-zis de Kiyonobu (1664-1729). Din ea au făcut parte Kiyomasu (1696-1716), Kiyonobu II (activ între anii 1740-1755), Kiyohiro (activ în perioada 1750-1766), Kiyonaga (1752-1815), ca unul dintre cei mai vestiți, Kiyomine (1796-1868), Kiyotsune (activ în perioada 1764-1770), Kiyotada (1715-1740) și Kiyoshige (1720-1760).
Școala Katsukawa, fondată de Shunsho (1726-1793), a fost reprezentată de Shunei (1768-1819), Shunko (1760-1827), Shun’ei (1770-1820) și Shunsen (activ în perioada 1800-1823).
Saraku (activ în 1794) a realizat aproximativ 140 de lucrari, majoritatea portrete de actori (nu se cunosc alte date privind persoana acestuia)
Școala Utagawa, fondată de Toyoharu (1733-1814), s-a afirmat prin Toyokuni (1769-1825), Kunimasa (activ în perioada 1722-1810), Kunihisa (activ în perioada 1840-1860), Kuniyasu (circa 1800-1830), Toyomaru (circa 1758-1815), Kunisada (1786-1865) și Kuniyoshi (1797-1861): Chikanobu, Hiroshige, Kunisada II, Kunisada III, Kuniyoshi, Sadatora, Toyokuni I, Toyokuni III, Yoshitaki, Yoshitora.
Colecția George Șerban este alcătuită pe trei mari direcții: artă românească modernă și contemporană, artă europeană și artă japoneza.
La final, un îndemn cât se poate de insistent: Nu ratați această expoziție. Răsplata va fi consistentă, de lungă durată și cu efecte benefice nebănuite pentru dumneavoastră.
Aristotel Bunescu- UZPR
