Evenimente militare în epoca pandemică

În timp ce întreaga umanitate este cu ochii pe evoluția epocii din punct de vedere pandemic, iată că forțele militare nu au pace. Fotografia ce însoțește acete rânduri este din centrul Moscovei. Oraș care a reintrat în atenția observatorilor politico-militari.
În umbra marilor confruntări pe frontul sanitar, atenția legată de evenimentele de pe teatrele de operațiuni este automat diminuată. Dar asta nu înseamnă că acțiunile militare au încetat. Nu! Dramele umane au și altă dimensiune decât cea militară.
Unul dintre prietenii mei vechi, domnul  Viorel Patrichi este un fin analist al evenimentelor legate de marea putere a Rusiei, precum fosta Uniune Sovietică,
Comentariul său se numește :
Karabah – pacea lui Putin și modelul transnistrean
,,Un batalion de tancuri a ajuns la Stepanakert pentru pacificarea Karabahului încă de joi, 12 noiembrie. Pe 9 noiembrie, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, în calitate de mediator, a semnat o declarație de armistițiu cu Nikol Pașinian, premierul Armeniei, și cu Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului. Altfel, azerii, ajutați de Turcia, cucereau tot Karabahul. Armenii au ieșit pe străzi la Erevan și cer demisia lui Pașinian pentru trădare. Avioanele militare rusești au transportat trupe și tancuri în Karabah. Fostul șef al serviciilor secrete de la Erevan a fost arestat pentru tentativa de asasinare a premierului armean.
Este un conflict gândit și stimulat temporar de către imperiul sovietic, apoi de Rusia actuală. Karabahul de Munte (Arțah) aparține Armeniei din antichitate. Astăzi, armenii reprezintă două treimi din populația Karabahului și, totuși, Azerbaidjanul, susținut de Turcia, a recucerit teritoriile pe care armenii le-au eliberat după războiul cumplit din 1992. Copleșită de tehnica Azerbaidjanului, Armenia a cedat acum. Erevan și Baku au semnat armistițiul sub privirile lui Vladimir Putin. Tot în aceste zile, Turcia și Rusia au avut negocieri la Moscova pe marginea războaielor din Karabah și din Siria. Este posibil ca aceste două evenimente să aibă legătură între ele. Nu cunoaștem încă de ce Rusia a cedat în fața Azerbaidjanului și a Turciei în Karabah. Este un precedent grav pentru Caucaz. După aproape două luni de război care a însemnat peste 4.000 de morți. La fel ca în Transnistria, 2.000 de militari ruși vor simula menținerea păcii în regiune. Conform acordului semnat între Azerbaidjan şi Armenia, începând din 15 noiembrie, armenii trebuie să cedeze controlul în mai multe districte și să-și părasească locuințele. Mulți localnici armeni își dau foc la case în aceste zile și își mută mormintele în Armenia ca să nu fie distruse de musulmanii azeri. Militarii ruși vor staționa 5 ani de-a lungul liniei de contact și pe parcursul coridorului Lacinskii, singura legătură dintre Arțah și Armenia. La fel ca în acordul de armistițiu dintre Chișinău și Tiraspol, termenul de staționare a trupelor rusești se va prelungi automat cu încă 5 ani dacă niciuna din părți nu denunță acordul de armistițiu. Documentul impune următoarele condiții:
– Până în decembrie 2020, Arțah trebuie să cedeze către Azerbaidjan raioanele ocupate prin războiul din 1992-1994;
– Arțah se va menține (ciuntit), cu capitala la Stepanakert, dar fără statut de autonomie;
– Refugiații vor reveni pe la casele lor sub controlul ONU;
– Trebuie deblocate toate legăturile economice și de transport din regiune;
– Coridorul Lacinskii rămâne sub controlul Armeniei.
Deja există voci la Moscova care îi cer lui Putin ca Armenia și Karabah să intre în componența Federației Ruse. Așa va fi?
Dar oare ce va face Respublika Molotov dacă nu va ieși Igor Dodon prezident, așa cum dorește Moscova? Dar oare ce va face Respublika Molotov dacă nu va ieși Igor Dodon prezident, așa cum dorește Moscova? Va interveni România? Sau poate Germania? Sau Donald Trump va face un ultim gest de bunăvoință și de adio?!”
Acestea sunt faptele și întrebările. Acum, așteptăm să primim răspunsuri de la realitate. O realitate pe care o dorim mai puțin încărcată de viruși, dar și de evenimente militare nedorite.
Aristotel Bunescu