18 februarie, o zi plină de emoție, în care un eveniment cu profunzimi duhovnicești a făcut ca Bucureștiul să se bucure de sunetul minunat de clopote rusești aduse în țară pentru biserici românești.
Expoziția de clopote și demonstrația sunetelor magice s-a desfășurat la Centrul Rus de Știință și Cultură. Manifestarea a fost dedicată istoriei și tradițiilor tehnologiei unice de turnare a clopotelor dezvoltată la Iaroslavl.
În sala mare a elegantului spațiu cultural, după un cuvânt de bun venit adresat de Mihail Davidov, directorul instituției, Excelența Sa, Valery Kuzmin – Ambasadorul Rusiei la București a exprimat bucuria organizării unui astfel de eveniment în capital României.
Diplomatul a amintit că în România există câteva biserici ctitorite de ruși, dându-le exemplu pe cele de la Brașov și Botoșani, a rememorat faptul că în secolul al XIX-lea, se tipăreau cărți sfinte pentru români la Tipografia Sinodală din Sankt-Petersburg.
„Apreciez foarte mult eforturile poporului român în lupta pentru statalitatea sa, iar Biserica Ortodoxă Rusă a acordat totdeauna sprijinul său coreligionarilor ortodocși”, a afirmat domnul Kuzmin.
Apoi numeroasa asistență a primit un emoționant cadou muzical oferit de Corul Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu din București.
Timp de câteva secole, clopotele pentru bisericile din România erau aduse în general din Austria. Denis Latîșev, omul fără de care evenimentul nu ar fi putut avea loc, a menționat că și clopotele austriece sunt foarte bune, dar ele sunt produse pentru piața vestică, pentru bisericile catolice.
„Eu aduc clopotele turnate special pentru ortodocși, pentru că România este o țară ortodoxă”, a declarat tânărul om de afaceri, care importă clopote de la fabrica din vechiul oraș rusesc Iaroslavl.
Denis Latîșev este originar din Chișinău, astăzi conduce firma Russianbells, fiind principal importator pentru bisericile și mânăstirile din România, iar de la vârsta de 12 ani a învățat să cânte din clopote, la Catedrala din capitala Republicii Moldova. Măiestria și-a dovedind-o în fața spectatorilor, printr-un adevărat recital susținut la cele șase clopote aduse la București.
Dumnezeu mi-a dat un dar sa bat clopotele, apoi mi-a făcut cadou această afacere
Lui Denis Latîșev i-am solicitat câteva amănunte despre activitatea sa cu profunde implicații spirituale:
-Cum a apărut această pasiune pentru clopote?
-La opt ani eram un simplu slujitor la biserica Sfântul Pantelimon și acolo s-au adus clopote noi. M-au rugat să le bat împreună cu o maică. Nu mi-au trezit un interes deosebit până într-o zi în care mă plimbam prin scuarul Catedralei Mitopolitane din Chișinău – Nașterea Domnului, o catedrală construită în perioada 1830-1836, în care clopotele au fost făcute din tunurile turcești și donate de Țarul Nicolai I.
În acea zi bătea clopotele un monah și am cerut voie să urc, să ascult cum e. Era o melodie fermecătoare. Am aflat ca acel monah era călător și a bătut doar o singura zi clopotele catedralei. Mi s-a propus să vin si să bat eu clopotele. Din anul 2000 am avut statutul de clopotar al Catedralei Mitropolitane. Pe când avem 15 ani am cunoscut clopotari și fabricanți de clopote participând la festivalul “CLOPOTARUL TERREI”, organizat în Republica Moldova. Tot atunci am început colaborarea cu mai multe fabrici din Rusia, una dintre ele fiind cea din Yaroslavl.
-Prin ce sunt deosebite clopotele produse la Iaroslavl?
-Fabrica din Yaroslavli toarnă clopotele în pământ, forma fiind doar din argilă. De asemenea se folosește un aliaj de cupru 80%, staniu 18% și argint 2%. Astfel apare o diferență mare în ceea ce privește sunetul clopotelor. Profilele sunt făcute în așa fel încât clopotul să aibă unul – două tonuri mai jos decât cele din Europa catolică. Clopotele din Rusia au un sunet grav, masculin.
-Cât de complex este procesul de producție al clopotelor de la Iaroslavl?
-Este complex prin faptul că fiecare clopot se produce de la zero, si durează aproximativ 30 zile. Dacă cineva comite o greseală în algoritmul producerii, se ia totul de la început. De asemenea, icoanele si ornaméntele de pe clopote sunt canonice.
-Cum v-a venit ideea de a propune bisericilor românești achiziționarea de clopote din Rusia?
-Dumnezeu mi-a dat un dar – să bat clopotele, apoi eu cred că mi-a făcut cadou această afacere, deoarece aveam 17 ani când am făcut primul import. Nici pașaport nu aveam. A trebuit să merg cu tata, pentru că eram trecut la el în pașaport.
-Cât de apreciate sunt clopotele rusești în România?
-Mulți preoți deja sunt conștienți că aceste clopote rusești sunt cea mai bună alegere pentru calitatea și sonoritatea lor gravă.
– Spuneți-ne câteva locuri din România, în care astăzi aceste clopote răsună.
-Sunt foarte multe locuri în România, dar aș aminti: Mânăstirea Putna, Mânăstirea Pantrocrator, biserici din Botoșani, Blaj, Reșița sau Lupeni.
-Ce părere v-a făcut interesul din jurul evenimentului găzduit de Centrul rus?
-A fost organizat dintr-o glumă. Bine că am avut la dispoziție cele două seturi de clopote și am avut permisiunea preotului Ghița Nicușor de la Bolintin Vale de a expune clopotul mare și a preotului Ștefan Iulian Dumitru din Hurdugi, județul Vaslui, pentru a expune și a cânta la setul de clopotele mici. A fost neașteptat de multă lume. Au venit și reprezentanți ai Patriarhiei Române, dar sunt singur că toată lumea a primit o plăcere duhovnicească și s-a bucurat de dangătul puternic, autentic, de clopote ortodoxe. Scopul a fost o reuniune, după o mare pauză prilejuită de pandemie și așa a vrut Dumnezeu să începem cu clopote.
Clopotele aduse în România variază ca dimensiuni și greutate. Cel mai mic are patru kilograme, iar cel mai mare 16 tone, impresionează prin sunet și frumusețe și îl transformă pe Denis Latîșev într-un emisar estetic și spiritual, dar și într-un susținător al unei tradiții.
_______________
Foto: Olesea Savvateeva
