Un comentariu detaliat al lui Ioan Balogh la partida dintre marchizul St. Rosselli del Turco și campionul mondial Alehin, jucată pe 19 iunie 1933 în turneul de la Folkestone, deschide ediția cu numărul 3 pe anul 1933. Comentariul era un supratitlu, „Din teoria modernă”, titlu care se referă probabil la teoria modernă a deschiderilor, asupra căreia insistă dr. Balogh pe trei pagini; mai exact asupra Gambitului Damei. Pe lângă remiza dintre marchiz și Alehin, revista publică alte opt partide ale turneului, cu comentarii mai puține, care se rezumă uneori la simple constatări: „O partidă frumoasă”. Dr. Balogh revine din pagina 10, tot cu supratitlul „Din teoria modernă”, ca să comenteze Siciliana, care are însă doar două pagini, față de cele trei ale Gambitului Damei. De data aceasta, este vorba de o partidă proprie, jucată la Budapesta în aprilie 1933 împotriva lui L. Steiner, și încheiată cu victoria șahistului din România.
Nici în acest moment ediția de față nu părăsește zona șahului la tablă. Sunt prezentate trei partide ale unui meci între șahistul Kendro din Chișinău și campionul Iașului, Traian Ichim, scor final 5,5 – 8,5. Cele trei partide sunt prefațate de un preambul explicativ al pierzătorului: „Am pierdut acest match din cu totul alte motive decât acele ce se referă la jocul de șah propriu zis. Jucat in condițiuni grele, după pierderea unui match de antrenament (-8+1=1) contra aceluiaş (sic) adversar şi în timp ce aveam alte preocupări, acest match decisiv, care a durat două săptămâni a fost dela început consacrat înfrângerii. Chiar și în aceste grele condițiuni aş fi putut face o figură mai onorabilă, dacă aş fi depus mai multă voință şi răbdare contra unui adversar extrem de tenace şi rezistent, cum este d. Traian Ichim. Am scăpat un moment prielnic (după a zecea partidă) când adversarul meu era enervat de pierderea partidei şi situația mea în match devenia (sic) favorabilă, ca să joc eu la uzarea şi obosirea lui, ceeace ar fi fost inevitabil în cursul unui match așa de lung.” Pe scurt, pe cât de puține șanse a avut Kendro în acest meci, pe atât de multe scuze a găsit după pierderea lui.
Din nou problemistica întârzie intrarea pe scenă. Alte două pagini sunt consacrate partidelor (necomentate) „dela diverse turneuri”.
Abia în pagina 16 apare rubrica de „Probleme cu joc regulat”, cea de „Probleme feerice” și cea de „Studii”.
La pagina 19, revista publică un articol care fi putut foarte bine purta titlul caragialesc de „O scrisoare pierdută în șah”. Este vorba de o invitație la un turneu din Polonia care ajunge prea târziu în țară și care oricum se împotmolește pe culoarele federației. Fiind destul de explicit, publicăm articolul ca atare.
TURNEUL DIN KRYNICA
Federația Polonă de Şah, printr’o scrisoare cu data de 14 August 1933, a invitat Federația Română de Şah să desemneze un maestru român care să ia parte la concursul internațional organizat la Krynica în Polonia, concurs ce urma să înceapă la 25 August. Se oferea participanților străini, restituirea tuturor cheltuelilor de drum (tur şi retur), casă şi masă gratuit, etc. Premiul I a fost fixat la 250 zlotys, în total fiind cinci premii şi remunerații pentru fiecare punct câştigat.
Scrisoarea aceasta expediată din Varșovia la 14 August pe adresa „Federația Română de Şah” a parvenit întâmplător d-lui Henry Taubmann deabia în seara zilei de 22 August – prin intendentul Cercului de Șah al Camerei de Comerț din Bucureşti, unde se primise – astfel încât cu toată silința d-sale de a preveni imediat pe vre-unul din maeştrii St. Erdelyi, Tyroler, Dr. I. Balogh sau Silbermann, n’a putut să asigure în timp util posibilitatea participării României la importantul turneu din Krynica.
Henry Taubmann necunoscând adresele precise ale d-lor Dr. I. Balogh şi Silbermann, ce se afla plecat la Sinaia, a chemat la telefon hotelul Ferdinand din Timișoara, unde Clubul de Şah își are sediul, şi a rugat ca imediat ce vine d. Erdelyi sau Tyroler, să fie chemat la telefon.
Portarul hotelului, la orele 8 dimineața când a primit comunicarea, negăsind pe nimeni la Club, a aruncat numărul de telefon, astfel că nu s’a putut şti cu cine din Bucureşti să se vorbească.
Desigur că timpul de prevenire scurt, precum şi epoca de vacanță, cel puțin pentru Bucureşti, au contribuit la această regretabilă situație. Nu-i mai puțin adevărat însă, că şi modul de organizare şi funcţionare actuală a Federației Române de Şah, poartă o vină însemnată.
Revista noastră a primit două lungi scrisori dela d-nii H. Taubmann şi A. Oesterreicher prin care se dă curs protestului lor contra Federației noastre. D. Oesterreicher regretă că d. Erdelyi, ce se găseşte într’o formă deosebită, nu a putut să ne dea încă odată dovada talentului său.
Deasemenea şi d. Dr. I. Balogh ne-a scris că prevenit la timp ar fi luat cu plăcere parte la acest turneu, chiar pe spezele D-sale.
Ne pare rău că, datorită acestor împrejurări nefericite, România nu a putut răspunde gentilei invitații a Federației Polone de Şah şi jucătorii noştri au pierdut ocazia de a se releva în străinătate.
Povestea continuă pe ultima pagină a acestui număr, la rubrica „Cronica șahistă”. Prima știre a rubricii este despre intențiile de reorganizare a Federației Române de Șah manifestate la București, unde un „comitet de inițiativă” condus de inginerul Kery vrea să organizeze un congres. A doua știre este de la Timișoara, unde „nu se poate lucra în felul cerut de câțiva oameni serioși ca d. Oesterreicher, Tyroler, Erdelyi, Marton etc.” și de aceea s-a luat decizia înființării unui nou cerc de șah denumit Kadima, „unicul care își are localul propriu”. Alte două știri interne anunță campionii din Soroca și Dumbrăveni, respectiv V. Cramarciuc și Aurel Stellia.
_____________________
Ilustrații: stere.ro
