OpiniiOp-EdCum putem vindeca o planetă bolnavă?

Cum putem vindeca o planetă bolnavă?

-

promovare onlinespot_img

Efectele negative ale schimbărilor climatice globale și legătura lor cu pierderea biodiversității au făcut obiectul unor mesaje recente cu puternic conținut emoțional, formulate de capi ai bisericilor creștine și de politicieni proeminenți. Ecuația care astfel ni se prezintă are următoarele elemente: liderii religioși îi îndeamnă pe credincioși – politicieni și oameni obișnuiți – , să ia atitudine în cursa contra cronometru de salvare a planetei, factorii de decizie politică cer unitate în luarea deciziilor, iar identificarea posibilelor soluții ține, ca întotdeauna, de cercetarea științifică. Totul depinde însă de bani, de finanțarea unui efort uriaș și coordonat de oprire a creșterii temperaturii globale cu 1,5 C peste nivelurile preindustriale și de oprire a ritmului rapid în care, la nivel planetar, dispar habitate și specii.  

„Să ascultăm strigătul de ajutor al Pământului și al oamenilor sărăci.” 

Acest enunț face parte din scrisoarea comună semnată de Pontiful de la Roma, Episcopul de Cantebury și Patriarhul Ecumenic al Greciei, publicată recent de mass media internaționale. Potrivit The Guardian, criza climatică pe care o traversează omenirea i-a obligat pe cei trei lideri religioși să abordeze împreună urgența protejării mediului înconjurător. Scrisoarea reprezintă o premieră în istoria recentă a relațiilor interconfesionale dintre cele trei biserici creștine.

„Ne aflăm în fața unui act dur de justiție: pierderea biodiversității, degradarea mediului și schimbările climatice sunt consecințele directe ale acțiunilor noastre, ele se produc din cauză că am consumat cu lăcomie mai mult din resursele Pământului decât acesta poate suporta. Dar ne confruntăm în același timp și cu un act de profundă nedreptate: oamenii care suferă cel mai mult din cauza consecințelor acestor abuzuri sunt cei mai săraci de pe planetă și cei mai puțin responsabili pentru producerea lor.”, afirmă Papa Francisc, șeful Bisericii Catolice, Arhiepiscopul de Cantebury Justin Welby, șeful Bisericii Anglicane, și Patriarhul Bartolomeu al Greciei, una din cele mai importante figuri ale Bisericii Ortodoxe. 

Scrisoarea pare să reprezinte o premieră și din alt punct de vedere.  Ea poate fi citită și ca fiind un mesaj adresat liderilor lumii. Îmbrăcat, desigur, în termenii discursului ecleziastic, textul îndeamnă la acțiune, la fapte concrete pe care liderii lumii ar trebui să le facă în numele „viitorului copiilor noștri și al viitorului nostru comun”. Efectele negative pe care criza climatică le are asupra planetei pot fi combătute, scriu cei trei lideri religioși, doar dacă factorii de decizie încep ”să lucreze împreună și să își asume responsabilitatea pentru modul în care sunt folosite resursele”. Planeta se află acum într-un moment crucial, astfel că este imperios necesar ca aceștia să-și conducă națiunile pe drumul tranziției către ”economii juste și durabile”. Documentul conține și un mesaj adresat credincioșilor. „Trebuie să alegem să mâncăm, să călătorim, să cheltuim, să investim și să trăim diferit, gândindu-ne nu numai la interese și câștiguri imediate.”, spun cei trei lideri. Ei îi îndeamnă să se roage pentru ca liderii care vor participa la Summit-ul COP15 pe tema conservării biodiversității de la Kunming (China) să ia cele mai bune decizii pentru protejarea naturii. La viitorul summit va participa și Papa Francisc.

„Nu avem nici un vaccin care să protejeze o planetă bolnavă.”   

Această declarație face parte din discursul cu care Președintele Franței, Emmanuel Macron, a deschis lucrările celui de-al șaptelea congres IUCN World Conservation asupra biodiversității, ce a avut loc în orașul Marsilia din Franța la începutul lunii septembrie. International Union for Conservation of Nature (IUCN) este este un organism internațional dedicat protejării naturii, care valorifică experiența, resursele și raza de acțiune a celor peste 1,400 de organizații membre, bazându-se pe  contribuția a peste 18,000 de experți. 

Foto: homecare119/ Pixabay

Emmanuel Macron, citat de The Guardian, a afirmat că rezolvarea celor două crize majore cu care se confruntă omenirea – cea climatică și cea legată de pierderea biodiversității – nu poate fi realizată decât dacă cele două acțiuni sunt coordonate. Potrivit lui Macron, liderii lumii ar trebui să convină asupra unor obiective clare și să-și asume angajamente financiare pentru protejarea naturii, echivalente cu cele asumate în privința combaterii schimbărilor climatice globale. Printre măsurile urgente care ar trebui să fie luate, el a amintit eliminare treptată a utilizării pesticidelor, diminuarea cantităților de plastic care ajung în mediul înconjurător și interzicerea utilizării în lanțurile de aprovizionare din întreaga lume a materiilor prime care au legătură cu defrișarea pădurilor tropicale. Liderul francez a declarat și că, în cadrul viitorului summit ONU asupra biodiversității de la Kunming  din China, va cere ca regiunile polare să fie recunoscute ca bunuri comune ale umanității. 

Într-un mesaj înregistrat trimis la Marsilia, prim-ministru chinez Li Keqiang a afirmat că țările lumii trebuie să colaboreze pentru a crea o „lume curată și frumoasă”, dând ca exemplu de succes pentru eforturi de conservare chineze lunga călătorie a unei turme de elefanți asiatici din Yunnan. Tonul declarației sale a devenit însă unul mai sumbru atunci când a amintit efectele negative pe care schimbările climatice globale le au asupra securității globale: „Multe locuri ale lumii au fost afectate de furtuni și inundații fără precedent. Evenimentele meteorologice reprezintă o amenințare gravă asupra supraviețuirii și dezvoltării umanității, făcând ca protejarea naturii și problemele globale de securitate netradiționale să fie cu atât mai presante.” 

Pandemia de COVID – 19 a întârziat cu un an organizarea reuniunii de la Marsilia (Franța), dar și pe aceea a viitorului Summit asupra biodiversității de la Kunming (China), unde este preconizată semnarea unui „acord pentru natură de tipul celui semnat la Paris pentru schimbările climatice”, scrie The Guardian.

Concluziile conferinței de la Marsilia au fost incluse într-un document final numit Marseille Manifesto, dat publicității pe 11 septembrie. Documentul conține o serie de rezoluții și de angajamente referitoare la viitorul cadrului global pentru biodiversitate post 2020, formulate în contextul schimbărilor climatice globale. „Omenirea a ajuns la un punct critic, iar posibilitatea noastră de a răspunde la aceste două urgențe interconectate și de a partaja în mod echitabil resursele planetare scade pe zi ce trece.”, se arată în document.

În ceea ce privește evaluarea propriu-zisă a biodiversității, pe lista roșie a IUCN, care a fost actualizată în timpul conferinței,  dintr-un număr total de 138,374 de specii,  902 de specii sunt considerate a  fi „dispărute”, 80 – „dispărute în sălbăticie” și 8.404 – „pe cale de dispariție”. Semnatarii Marseille Manifesto susțin fără echivoc că activitățile umane sunt principala cauză a degradării biodiversității. Impactul antropic global a făcut ca 37 % dintre speciile de rechin și de pisici de mare să fie acum amenințate de dispariția, în principal din cauza pescuitului excesiv, dar din cauza pierderii și degradării habitatului și a schimbărilor climatice. 

GeoEcoMar și eforturile de conservare a biodiversității

GeoEcoMar contribuie la evaluarea stării de sănătate a florei și faunei din România. Cercetătorii Tatiana Begun, Mihaela Mureșan și Adrian Teacă de la sucursala Constanța a GeoEcoMar fac parte din colectivul care a redactat Capitolul „Specii marine şi salmastre” din Cartea Roşie a Nevertebratelor din România, care este sub tipar.Pe plan regional, România este una dintre puținele țări care nu are încă o Carte Roşie a Nevertebratelor, iar inițiatorul redactării acestei cărți a fost regretatul nostru coleg, Acad. Prof. Univ. Dr. Marian-Traian Gomoiu. Toate informaţiile din această Carte Roşie referitoare la statutul de protecţie al speciilor sunt conforme cu standardele de evaluare IUCN. Ele trec în revistă aria de răspândire, habitatele preferate, estimarea trend-ului populațional, amenințările existente și măsurile de protecție necesare, putând constitui elemente de bază în elaborarea unor strategii eficiente pentru conservarea biodiversității pe termen lung.”, spune Tatiana Begun, doctor în biologie. Elaborarea şi actualizarea Cărților şi Listelor Roşii referitoare la floră şi faună este făcută în colaborare cu specialiștii de la Universitatea Ovidius Constanța, Universitatea Al. Ioan Cuza Iași și cei de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și face parte din Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității (2010–2020).  

Foto: GeoEcoMar

Prin intermediul proiectelor sale – FP7 HYPOX, PERSEUS, COCONET, DG ENV MISIS, EMODNET, H2020 DOORS sau BRIDGE –  GeoEcoMar evaluează periodic starea de conservare a biodiversității, activitate care a devenit prioritară în urma perturbărilor ecologice care s-au petrecut în bazinul Mării Negre în perioada 1970-1990. „În aceste două decenii, au apărut modificări la nivelul tuturor compartimentelor vieţii marine. A crescut gradul de eutrofizare a zonei litorale, ceea ce a făcut ca apele de coastă să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, a fost amplificată și favorizată dezvoltarea în masă a unor organisme, mai ales înfloriri ale speciilor fito-planctonice, unele specii au dispărut cu totul, iar altele au intrat în declin. E important de spus și că au apărut specii noi în Marea Neagră și că activitățile umane din bazinele hidrografice ale fluviilor care se varsă în Marea Neagră au modificat regimul sedimentelor”, spune Tatiana Begun. Impactul combinat al acestor fenomene ecologice a produs o serie de schimbări, de restructurări în asociaţiile de organisme care trăiesc pe fundul apei (organisme bentele). „Din păcate, perturbările ecologice dintre 1970 și 1990 au dus la sărăcirea fondului faunistic al bazinului, în 1990 fiind cu 60% mai puține organisme faţă de 1960, la scăderea diversităţii specifice în rândul comunităţilor și la reducerea numerică a populaţiilor unor forme de viață altă dată abundente.”, precizează Tatiana Begun.

Foto: GeoEcoMar

Începând cu sfârşitul anilor `90, starea ecologică a ecositemului marin din bazinul Mării Negre a cunoscut o ușoară ameliorare prin reapariţia unor specii extrem de rare – Donacilla cornea, Donax trunculus, Flexopecten glaber, Calyptrea chinensis, Athanas nitescens, Upogebia pusilla – , sau chiar dispărute – Pisidia longicornis, Eriphia verrucosa, Brachynotus sexdentatus. Tendinţa de însănătoşire ecologică a fost resimţită și la nivelul unor parametri privitori la calitatea apelor.

______________________________

Rubrică sposorizată de:

Random posts

Sculpturi, toamna

- ... Iubiții mei frați în Domnul, acesta este motivul și nu altul. Și nu l-am găsit singur, chiar...

Nicolae Manolescu și „gemenii univitelini ai capitalismului și comunismului”

Într-un articol publicat în 1990 în cotidianul România Liberă, criticul literar Nicolae Manolescu s-a oprit asupra unei butade care...

Cristian Preda: Politică și satiră la români

Ați remarcat probabil că rubrica „Raftul Atenei” s-a diversificat. Există acum și o emisiune online omonimă, unde ne-am propus...
promovare onlinespot_img

Bizarerii olimpice. Un halterofil ugandez a fost dat dispărut înainte de startul competiției

Noi am învățat că este o mare mândrie să îți reprezinți țara la o ediție a Jocurilor Olimpice moderne....

Cea mai lungă partidă de șah din istoria modernă a avut peste 20 de ore

26 septembrie 2020 Mai mulți cititori fideli, ori ocazionali ai revistei noastre online de șah, cultură și business au solicitat,...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi