Opinii La sfârșitul zilei Culianu, treizeci de ani de absență

Culianu, treizeci de ani de absență

-

promovare online

Săptămâna trecută am văzut o mulțime de postări pe Facebook despre Ioan Petru Culianu, de la a cărui asasinare s-au împlinit vineri treizeci de ani. Dar nu noi suntem singurii care ar fi trebuit să își amintească de el; ci și cei ce ar fi trebuit să se ocupe de elucidarea misterelor asasinatului, dintre care pe primul loc este identitatea autorilor lui. Or, investigatorii se pare că au renunțat demult să mai facă un efort în acest sens. Avem aici o crimă perfectă prin dezinteres. Cel puțin deocamdată.

Mintea creativă și iscoditoare a lui Culianu și-a imaginat multe lumi înainte de a fi strivită de glonț; posibil ca una dintre instanțe să fi fost chiar și cea în care își pierdea viața. Oricum, într-una cădea regimul comunist, după un model care urma să fie adoptat și de realitate, câteva luni mai târziu. 

Dar modelul propus de Culianu care m-a impresionat cel mai mult a fost acel „arbore” care explică tiparul gândirii umane. Eram pe vremea aceea la facultate și studiam la algebră teoria grafurilor, însă în același timp eram pasionat și de fenomenul religios. Culianu le-a combinat pe amândouă ca pentru mine, atunci când a descris logica din spatele proliferării curentelor gnostice din primele secole creștine. Gnozele veneau să umple un spațiu modelat matematic anterior, caz în care Culianu putea de pildă să prevadă până ce și ce omiseseră ereticii să conceapă. Bineînțeles, modelul se poate extinde și la alte epoci și sisteme, dar nu vom ști niciodată până unde ar fi urmărit Culianu universalitatea lui. Iar partea și mai tristă e că drumul pe care pornise nu a fost urmat de discipoli; era prea greu, sau el a plecat prea devreme. Însă cred că în locul nostru el nu și-ar fi pierdut speranța, căci ramurile arborelui ideilor nu se usucă la trecerea vremii. 

___________

Foto: Ioan Petru Culianu la Chicago, în 1991.

Articolul precedentCum a apărut rocada
Articolul următorViața dincolo de ecrane
Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Șah online: România învinge de trei ori Slovacia

12 octombrie 2020 Echipa Românei a învins, duminică, de trei ori Slovacia, în cadrul competiției Liga Europei, runda cu numărul...

Anduena, subiect nedorit în Ancheta de presă

Suntem la episodul doi al Anchetei de presă dedicată pandemiei. Fotografia care deschide aceste episod este din Belgia, mai...

Marele furt vine pe unde radio – recenzie de carte

Dacă tot vorbim despre alegeri, vă supun atenției o carte specială din mai multe puncte de vedere. Este vorba...
promovare online

ROMÂNIA – LIDER PROVIZORIU ÎN LIGA NAȚIUNILOR LA ȘAH ONLINE !

ROMÂNIA ÎNVINGE DE DOUĂ ORI ANGLIA Iată unul dintre domeniile în care țara noastră se află pe primul loc în...

Botoșaniul belgian 

Răsfoiesc o carte unicat, cred. Este o carte a comunității românilor din Belgia, scrisă chiar de unii dintre membrii...
promovare online

business

promovare online:

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi