Adoptarea „Pactului climatic de la Glasgow”, setul de rezoluții care a încheiat Conferința asupra schimbărilor climatice globale COP26, a fost posibilă doar după ce părțile au căzut de acord să înlocuiască sintagma „eliminare treptată” a cărbunelui cu aceea de „reducere treptată”. Modificarea a fost făcută în urma intervenției de ultim moment a Indiei și a dominat dezbaterile din ultimele ore are Conferinței COP26. În favoarea înlocuirii s-au pronunțat și China și Africa de Sud.
Dezbaterea pe marginea necesității reducerii combustibililor fosili și includerea reducerii lor treptate într-o rezoluție COP reprezintă însă o premieră pentru procesului climatic desfășurat sub egida Națiunilor Unite care nu trebuie să fie minimalizată. La COP26 s-au făcut și pași importanți în direcția implementării Acordului de la Paris, deoarece a fost reglementată comercializarea cărbunelui și transparentizarea modului în care țările monitorizează și raportează anual nivelul de emisii de dioxid de carbon.
Așa cum era de așteptat, documentul final al COP26 conține angajamente privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon mai mici decât cele stabilite a fi necesare pentru a limita creșterea temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius peste valorile preindustriale. De aceea, părțile au convenit să revină la masa negocierilor anul viitor, în cadrul unei conferințe în Egipt. Revenirea la negocieri va da startul unui proces anual de revizuire a planurilor naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Rezoluțiile de la Glasgow nemulțumesc deja țările în curs de dezvoltare, care susțin că chestiunea „pierderilor și daunelor”, în fapt aceea a distrugerilor cauzate de evenimentele meteorologice extreme, nu a fost abordată suficient de clar. Nici sumele alocate pentru finanțarea efortului de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, oferite țărilor sărace, nu se ridică la înălțimea promisiunilor de dinainte de COP26. Țările dezvoltate s-au dovedit a fi cu totul reticente în a conveni asupra oricărui mecanism de finanțare necesar compensării „pierderilor și daunelor”, tocmai din cauza încadrării acestora în categoria „compensații”.
Opiniile participanților la COP26, scrie The Guardian, sunt și ele polarizate. Omul politic irlandez Mary Robinson, fost Înalt Comisar al Națiunilor Unite Pentru Drepturile Omului, afirmă că la Cop26 „s-au făcut unele progrese”, dar că ele sunt departe de a fi suficiente pentru a evita dezastrul climatic. „În timp ce milioane de oameni din întreaga lume se lovesc deja de efectele acestei crize, la Glasgow nu au venit suficient de mulți politicieni care să aibă cu adevărat un plan de ieșire din criză. Iar acest lucru va fi privit în viitor ca o neglijare rușinoasă a datoriei. Pentru a evita cea mai gravă criză climatică, liderii au extins cu un an această fereastră de oportunitate. Lumea are însă nevoie urgentă ca ei să accelereze decisiv eforturile anul viitor”, spune Mary Robinson. Tina Stege, reprezentanta Insulelor Marshall și membră a Coaliției „High Ambition” din partea țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare, consideră că „acest pachet de rezoluții este departe de a fi perfect, iar înlocuirea sintagmei referitoare la cărbune și rezultatele slabe în privința pierderilor și daunelor reprezintă adevărate lovituri”. Ea insistă însă că progresul făcut este unul real, fiind „un colac de salvare” pentru țara sa. Mohamed Adow, directorul organizației de tip thinktank „Power Shift Africa” cu sediul în Nairobi, este la rândul său foarte critic. El afirmă că „nevoile celor mai vulnerabili oameni ai lumii au fost sacrificate pe altarul egoismului lumii bogate, iar faptul că rezoluțiile conțin doar prioritățile lumii bogate arată că aceste state controlează COP”.
Chestiunea combustibililor fosili și lobby-ul marilor firme de exploatare a acestora
O evaluare a provenienței delegaților la COP26, realizată de ONG-urile Global Witness, Corporate Accountability și Corporate Europe Observatory, arată că grupul cel mai numeros a fost cel al reprezentanților marilor firme din domeniul extracției de petrol și gaze naturale. Potrivit acestei evaluări, la Glasgow au fost acreditați nu mai puțin de 530 de persoane legate de industriile extractoare de combustibili fosili. Potrivit lui Murray Worthy de la Global Witness, citat de BBC, aceștia formează o „adevărată delegație transnațională”, a cărei influență a împiedicat Națiunile Unite să adopte în ultimii 25 de ani măsurile eficiente de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Evaluarea publicată de BBC a identificat agenți de influență în delegațiile a 27 de state, printre care și Canada și Rusia. Numărul persoanelor implicate în activitățile de lobby a fost mai mare decât suma totală a delegaților din cele opt țări cele mai afectate de schimbările climatice din ultimii 20 de ani. Global Witness și Corporate Accountability susțin, de asemenea, că la COP26 au fost prezente mai mult de 100 de firme din domeniu, dar și 30 de organizații și asociații comerciale.
Unul dintre cele mai mari grupuri prezente, compus din 103 delegați, a reprezentat Asociația Internațională de Comercializare a Certificatelor de Emisii (IETA). Murray Worthy de la ONG-ul Global Witness afirmă răspicat că IETA este susținută de mai multe mari companii petroliere, care promovează compensarea și comercializarea carbonului ca o modalitate care să le permită să continue extracția petrolului și gazelor. „Ceea ce vedem este prezentarea unor soluții false care par a fi măsuri de atenuare a crizei climatice. Ele nu fac altceva decât să le păstreze privilegiile și să ne împiedice să luăm măsurile clare și simple despre care știm sigur că pot rezolva criza climatică – oprirea exploatării combustibililor fosili”, spune reprezentantul Global Witness. Contactat de BBC, purtătorul de cuvânt al IETA, Alessandro Vitelli, declară că scopul principal al Asociației este acela de a găsi cele mai eficiente mijloace bazate pe piață care să ducă la reducerea emisiilor. Printre membrii IETA se numără companiile care exploatează combustibilii fosili, dar și firme din alte domenii – firme de avocatură, dezvoltatori de proiecte, companii care implementează tehnologia curată în întreaga lume. „Să spui că astăzi sau mâine vom putea ajunge la o oprire bruscă a emisiilor și că nu vor mai exista emisii de la arderea combustibililor fosili este cu totul nerealist. Dar există un proces de tranziție în curs de desfășurare, iar piețele carbonului sunt cea mai bună modalitate de a ne asigura că tranziția are loc”, conchide Vitelli.
Activiștii care militează pentru eliminarea combustibililor fosili susțin că adoptarea unor măsuri cu adevărat eficiente nu va putea fi făcută decât atunci când la COP nu vor mai putea fi prezenți lobby-știi companiilor extractoare de petrol și gaze. Ei oferă în acest sens exemplul campaniei pentru interzicerea fumatului, care a trenat până în momentul în care Organizația Mondială a Sănătății a interzis participarea la dezbateri a agenților de influență afiliați companiilor producătoare de țigarete.
Ce se va întâmpla la COP27
Conferința COP27 va avea loc în luna noiembrie 2022, în Egipt. Obiectivul său principal va fi să reunească părțile la masa negocierilor pentru reevaluarea planurilor naționale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Realizarea acestui obiectiv va fi însă îngreunată de lipsa unor mecanisme de reglementare care să le impună țărilor participante să își actualizeze angajamentele. Nici Acordul de la Paris și nici „Pactul de la Glasgow” nu prevăd astfel de mecanisme de reglementare, deoarece au fost concepute în jurul ideii de cod al onoarei, care să fie respectat de către toate părțile, și în conformitate cu regulile evaluării colegiale (inter pares).
La Glasgow au fost totuși luate două decizii care pot reprezenta o formă indirectă de control – țările vor da publicității planurile naționale de reducere a emisiilor, iar Națiunile Unite vor publica periodic rapoarte de sinteză, care să evalueze planurile țărilor de atingere a nivelului „zero”. Eficiența acestor măsuri va fi, desigur, probată la COP27.
Până atunci, efortul de schimbare a atitudinii țărilor reticente se va desfășura, cel mai probabil, pe două „fronturi”. Vor exista negocieri la nivel diplomatic în cadrul viitoarelor reuniuni G7 și G20, al căror rezultate vor fi incluse în comunicatele oficiale date publicității la finalul acestor reuniuni. Foarte probabil că va crește și mai mult presiunea pe care opinia publică o exercită asupra liderilor țărilor membre COP. Media internaționale au consemnat deja la Glasgow o radicalizare a pozițiilor în privința măsurilor necesare pentru a atinge nivelului zero de emisii. Un exemplu în acest sens este acela dat de liderii comunităților indigene din Peru și Honduras, care acuză țările bogate că, prin renunțarea la eliminarea treptată a combustibililor fosili, nu fac altceva decât „să le condamne la moarte”.
Dacă COP26 a fost sau nu un „eșec de proporții”, așa cum afirma de curând activista pentru protejarea mediului înconjurător Greta Thunberg, se va vedea la COP27.
_______________
Rubrică susținută de:
