La viitoarea Conferința COP27 asupra schimbărilor climatice globale, delegațiile țărilor membre COP se vor așeza din nou la masa negocierilor pentru reevaluarea planurile naționale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Scopul Conferinței COP27, care va avea loc în perioada în perioada 6-18 noiembrie 2022 la Sharm El Sheikh în Egipt, este să impulsioneze părțile să-și actualizeze angajamentele de reducere a emisiilor de CO2.
În contextul actual, reducerea emisiilor de dioxid de carbon pare un obiectiv mai greu de pus în aplicare decât acum un an. Tensiunilor internaționale declanșate de invazia Ucrainei de către Rusia li s-a adăugat criza energetică mondială. Iar COP (Conference of the Parties) nu prevede existența unor mecanismele de constrângere, care să forțeze țările părțile să își actualizeze angajamentele de reducere a emisiilor.
Conferința COP27 de la Sharm El Sheikh a fost pregătită de negocierile dintre părți din cadrul Reuniunile G7, G20 și pre-COP din ultimele 12 luni.
Comunicatele de presă emise la finalul întâlnirii G7 din iunie de la Carbis Bay, Cornwall (Marea Britanie), au arătat lumii unitate și decizie. Țările dezvoltate au promis ca, până în 2025, să mobilizeze în comun a 100 de miliarde de dolari pe an (din surse publice și private) pentru finanțarea efortului pe care țările în curs de dezvoltare îl fac pentru a-și reduce emisiile de dioxid de carbon și pentru a se adapta la impactul schimbărilor climatice extreme. Potrivit climatechangenews.com, schimbul de mesaje oficiale de dinaintea întâlniri G20 din Bali, Indonezia, arată că armonia, cel puțin aparentă, ce a caracterizat discuțiile G7 din iunie, a dispărut într-o bună măsură. Membrii G20 s-ar contrazice vehement pe marginea termenilor în care ar trebui să se refere la războiul Rusiei împotriva Ucrainei și s-ar înțelege cu greutate asupra sumelor destinate finanțării efortului de reducere a schimbărilor climatice globale.
Însuși Ministrului egiptean de externe, Sameh Shoukry, președintele viitoarei conferințe Cop27, a criticat de curând, în cadrul făcute în cadrul unei întâlniri premergătoare Conferinței din Republica Democratică Congo, țările dezvoltate pentru neîndeplinirea angajamentului de 100 de miliarde de dolari. Această promisiune, spune el, „este oricum mai mult un simbol al încrederii și reasigurării, decât un remediu pentru nevoile lor climatice reale”. Shoukry a criticat modalitatea de finanțare oferită țărilor în curs de dezvoltare, care este sub formă de împrumuturi și poate duce la supra-îndatorarea acestora. „În acest moment, instrumentele de finanțare constau în cea mare parte în împrumuturi neconcesionale (nepreferențiale), în timp ce împrumuturile și granturile concesionale (preferențiale) sunt mult mai puține, reprezentând doar 6% din finanțarea climatică. […]Fără o finanțare adecvată și echitabilă, care să servească drept catalizator, vom continua cu toții să ne luptăm pentru a realiza acțiuni climatice importante și cu impact,” a spus Ministrul egiptean de externe, citat de The Guardian.
La aceeași întâlnire din Republica Democratică Congo, Secretarul General al ONU, António Guterres, a avertizat asupra adâncirii dezacordul între țările membre COP în privința sumelor necesare acoperirii „pierderilor și daunelor” (efectele catastrofale ale vremii extreme) suferite de țările sărace. „La COP27 trebuie să acționăm ferm în privința chestiunii pierderilor și daunelor. Acestea reprezintă adevăratul test cu hârtia de turnesol, pentru că arată foarte clar cât de în serios iau guvernele țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare costurile climatice în creștere pe care le suportă țările cele mai vulnerabile”, a spus Guterres, citat de The Guardian.
În timp ce politicienii încearcă să se pună de acord asupra agendei COP27, cercetarea științifică oferă noi și noi dovezi în privința impactului negativ pe care schimbările climatice globale îl au asupra vieții pe pământ.
- „E posibil ca Pământul să fi părăsit pentru totdeauna starea climatică sigură de dinaintea încălzirii globale cu 1 grad Celsius”.
Cu această afirmație sumbră începe articolul ”World On The Brink Of 5 Disastrous Climate Tipping Points, publicat în ediția din septembrie a revistei „Science”. În redactarea lui, autorii – o echipă internațională de cercetători științifici, au folosit rezultatele științifice a peste 200 de studii anterioare, observații climatice directe și studii de modelare. Un punct critic apare, susțin ei, atunci când este trecut un anumit prag de temperatură, fapt ce declanșează într-un anumit sistem climatic schimbări care nu mai pot fi oprite nici în situația fericită în care încălzirea globală este diminuată.
Studiul, coordonat de Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, Germania , arată că actuala criză climatică, provocată de încălzirea globală cu 1.1 grade Celsius, a produs deja apariția unor astfel de puncte critice climatice – topirea calotelor glaciare din Groenlanda și vestul Antarcticii, cu efecte alarmante asupra creșterii nivelului mării, devierea un sistem complex de curenți importanți din Atlanticul de Nord, topirea permafrostului, care eliberează în atmosferă cantități mari de dioxid de carbon, dar și dispariția treptată a recifelor tropicale de corali. O încălzire globală cu 1.5 grade Celsius ar duce la degradarea ecosistemelor din pădurile vaste din zonele boreale, la topirea majorității ghețarilor-calotă și la degradarea ireversibilă a pădurilor tropicale amazoniene, ce ar putea fi accelerată de despăduririle masive din ultimii ani.
Profesorul Johan Rockström, directorul Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, Germania, avertizează că „lumea se îndreaptă spre o încălzire globală cu 2,3 grade Celsius”. Colegul său, Dr. David Armstrong McKay de la Universitatea din Exeter din Marea Britanie, afirmă că studiul arată cât de important este obiectivul acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1.5 grade Celsius și de ce trebuie luptat pentru implementarea acestui obiectiv. Autorii studiului susțin ca absolut necesară revizuirea periodică și în timp util a elementelor de basculare potențiale a climei Pământului.
- Schimbările climatice globale provoacă topirea accelerată a calotelor de gheață din partea de vest a Oceanului Arctic și pot duce la acidificarea mult mai rapidă a apelor sale.
Într-un articol publicat la sfârșitul lunii septembrie 2022 în revista „The New Scientist” (Western Arctic Ocean is acidifying four times faster than other oceans, The New Scientist, septembrie 2022) autorii – cercetători de la Institutul de Cercetări Polare și Marine de la Universitatea Jimei din China și de la Școala de Științe și Politici Marine din cadrul Universității din Delaware din SUA – , susțin că apele reci și acoperite cu gheață ale Oceanului Arctic de Vest suferă o acidificarea de trei, până la patru ori mai rapidă decât acelea ale altor oceane. „În majoritatea bazinelor oceanice, rata de acidificare a apelor oceanice a crescut proporțional cu creșterea nivelului de CO2 atmosferic. Oceanul Arctic, rece și acoperit de gheață în timpul iernii, reprezintă însă un caz special”, afirmă profesorul universitar Wei-Jun Cai de la Universitatea din Delaware. „Am fost șocați să vedem că acidificarea are loc aici de trei până la patru ori mai rapid decât în celelalte bazine oceanice. Dacă gheața marină va continua să dispară în vestul Arcticii, procesul ar putea continua și se va intensifica în următoarele câteva decenii”, precizează Cai.
Cercetătorii susțin că cea mai probabilă cauză a ratei de accelerare a acidificării acestor ape este topirea mai rapidă a calotelor glaciare, provocată de schimbările climatice globale. Atunci când este expusă aerului, explică Wei-Jun Cai, apa de mare creată de topirea gheții „înghite” foarte rapid CO2. Gheața topită diluează și scade gradul de alcalinitate al apelor marine, scăzând astfel capacitatea apelor de a funcționa ca tampon împotriva absorbției de CO2 și rezistența lor în fața acidificării.
Studiul științific coordonat de profesorul Wei-Jun Cai a inclus date științifice strânse în timpul a 47 de expediții în partea de vest a Oceanului Înghețat în perioada 1994 – 2020. În realizarea lui, echipa internațională de cercetători de la Universitatea din Delaware nu a putut luat în considerare partea de est a Oceanului Arctic, care este controlată de Rusia. Chiar și așa, concluziile sunt departe de a fi încurajatoare – probele prelevate în 2020 arată că nivelul de pH al organismelor marine analizate (corali și cochilii de stridii) a fost de patru ori mai scăzut față de cel identificat în expedițiile din anii ‘90, în timp ce saturația de aragonit a scăzut de trei ori mai rapid.
În cei mai bine de 150 de ani ce au trecut de la Revoluția industrială, oceanele au devenit în medie cu 30% mai acide, cu consecințe majore asupra sănătății ecosistemele marine.
DANUBIUS-RI ȘI H2020 DOORS – cercetarea științifică de excelență poate contracara efectele schimbărilor climatice globale
Conferențiarul universitar Dr. Viorel Gheorghe Ungureanu, directorul Departamentului DANUBIUS –RI din cadrul GeoEcoMar, este convins că cercetarea științifică de excelență poate contracara într-o măsură considerabilă efectele schimbărilor climatice globale. „Un exemplu în acest sens – infrastructura de cercetare pan-europeană distribuită DANUBIUS-RI, care este dedicată studiului sistemelor râu-mare, cu accent pe zonele de tranziție. Prin DANUBIUS-RI, cercetătorii europeni, dar nu numai, vor putea studia sistemele râu-mare, inclusiv impactul schimbărilor climatice asupra acestora,”, spune profesorul Ungureanu.
Sistemele râu-mare, în ansamblul lor – de la izvoare la gurile de vărsare, incluzând zonele de tranziție de la domeniul fluvial la cel marin și zona costieră adiacentă gurilor de vărsare – , sunt printre cele mai expuse acestor efecte. El oferă câteva exemple în acest sens: creșterea temperaturilor afectează modul de stratificare al corpurilor de apă și oxigenarea apei în general; perturbarea ordinii firești a anotimpurilor poate duce la modificarea ciclurilor de viață ale organismelor acvatice, la migrarea speciilor autohtone și creșterea necontrolată a speciilor invazive. „E suficient să ne uităm la înfloririle algale dăunătoare, ca să înțelegem cât de afectate sunt ecosistemele de aceste perturbări. Nu trebuie să uităm nici faptul că creșterea nivelului mării și a numărului și intensității furtunilor afectează și ele grav ecosistemele costiere și infrastructuri cheie din zona de coastă. La fel de îngrijorătoare este apariția unor schimbări în frecvența, calendarul și amploarea inundațiilor și secetelor,”, crede cercetătorul.
GeoEcoMar, împreună cu partenerii din consorțiul DANUBIUS-RI (INCDSB, INCD „Delta Dunării” Tulcea și Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” din cadrul Academiei Române), a imaginat și este responsabil de construirea și viitoarea funcționare a două componente ale DANUBIUS-RI – Hub-ul de la Murighiol și Supersite-ul Delta Dunării (un ansamblu de stații de teren și puncte de observație). Odată ce acestea vor fi funcționale, ele vor sprijini realizarea de studii științifice care să evalueze impactul antropic și efectele schimbărilor climatice globale asupra ecosistemelor din Delta Dunării.
În plus, GeoEcoMar coordonează proiectul H2020 DOORS (Developing Optimal and Open Research Support for the Black Sea), care urmărește refacerea și protejarea ecosistemelor naturale specifice Mării Negre și punerea în valoare a resurselor acesteia. DOORS va sprijini abordarea științifică unitară a provocărilor legate de protecția mediului din întregul bazin al Mării Negre și va pune în practică Agenda Strategică la Marea Neagră, document lansat în timpul președinției României a Consiliului Europei.
Ideea proiectului a apărut exact în contextul în care modificările climatice globale și activitățile umane afectează din ce în ce mai mult aceste ecosisteme fragile. DOORS va dezvolta și va pune la dispoziția partenerilor o platformă unică de colectare și de acces la datele științifice, care va conține informațiile obținute din măsurătorile in situ (de la stațiile permanente), din expedițiile de cercetare, datele obținute cu ajutorul sateliților, cât și în urma modelării numerice.
„Utilizarea resurselor energetice regenerabile și reducerea amprentei de carbon a activităților legate de domeniul marin sunt priorități ale Agendei Strategice la Marea Neagră și vor contribui la combaterea efectelor schimbărilor climatice globale”, spune Viorel Gheorghe Ungureanu. El atrage însă atenția că, în situația internațională actuală, finanțarea cercetărilor de mediu ar putea deveni problematică. „În perioada următoare, din cauza crizei energetice și a războiului, există deja o mare presiune asupra resurselor. Criza energetică și nevoia de eliberare de dependența de resursele energetice rusești determină deja unele state europene înceapă să-și regândească producția de energie, să se întoarcă practic pentru o perioadă la tehnologiile și resursele poluante. Avem deja exemplul Germaniei în acest sens.”, afirmă directorul Departamentului DANUBIUS – RI din cadrul GeoEcoMar. Noul context mondial nu trebuie însă să implice „renunțarea la dezvoltarea de tehnologii nepoluante și la dezvoltarea resurselor energetice refolosibile, cu impact minor asupra schimbărilor climatice”.
În acest moment, spune cercetătorul, mai bine de o treime din bugetul Programului ORIZONT EUROPA este dedicat combaterii schimbărilor climatice, ceea ce înlesnește finanțarea proiectelor majore de cercetare a sistemelor rău – mare. În plus, în Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2022-2027 (PN 4), finalizat în lună octombrie 2022, a fost definit subprogramul 5.9.4 Sistemele fluvii, delte, mări – DANUBIUS, care va asigura finanțarea proiectelor de cercetare românești ce vor accesa infrastructura DANUBIUS.
______________
Foto: Danube Delta August 2022/ GeoEcoMar
