BusinessEcologieConferința COP26 - între scepticism și speranță

Conferința COP26 – între scepticism și speranță

-

promovare onlinespot_img

Prima versiune a documentului care va încheia Conferința ONU asupra schimbărilor climatice Cop26 de la Glasgow, rezultată în urma negocierilor purtate până la mijlocul celei de-a doua săptămâni a summit-ului, a fost dată publicității în zorii zilei de miercuri, 10 noiembrie 2021. Textul, scrie The Guardian, poate fi rezumat astfel: țările participante sunt îndemnate să își consolideze până la sfârșitul anului viitor obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru anul 2030, delegațiile participante recunoscând deschis că există un decalaj între angajamentele actuale și cele asumate în 2015, în cadrul Acordului de la Paris. Un element foarte important, care ar putea schimba dinamica negocierilor viitoare din cadru COP, ține de faptul că documentul propune organizarea anuală a unei mese rotunde la înalt nivel ministerial, axată pe ”creșterea nivelului de ambiție în privința reducerii emisiilor de dioxid de carbon”, prima de acest fel urmând a avea loc în luna noiembrie a anului viitor.

Corespondentul The Guardian la Glasgow observă că, în această versiune, documentul   continuă să se raporteze la obiectivul stabilit în cadrul negocierilor de la Paris – limitarea creșterii temperaturii globale cu 2 grade Celsius peste valorile preindustriale – , și nu la limitarea la pragul de 1,5 grade Celsius, dorită de mulți dintre participanții la COP26. Iar acest lucru se întâmplă în contextul nemulțumirii generale manifestată cu doar o zi înainte, în ziua de marți, 9 noiembrie, când participanții la Conferință au luat la cunoștință evaluarea Planului de Acțiune Privind Schimbările climatice Tracker, potrivit căreia valorile temperaturii globale globală ar putea crește la 2,4 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de știință care au realizat această predicție au avertizat că o astfel de creștere a temperaturii ar duce la apariția unor evenimente meteorologice și mai devastatoare în întreaga lume. 

Chiar dacă face în continuare referire la pragul stabilit în cadrul Acordului de la Paris, textul scoate în evidență nevoia urgentă de a crește ritmului în care sunt reduse emisiile de dioxid de carbon. El recunoaște validitatea expertizei Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, care susține că limitarea încălzirii globale la 1,5 C până în 2100 ar necesita „acțiuni semnificative și eficiente” din partea tuturor țărilor în acest „deceniu critic”. Doar aceste acțiuni ar duce cu adevărat la o reducere cu 45 % a emisiilor globale până în 2030, făcând posibilă atingerea „nivelul zero” de emisii în jur de 2050. Documentul include și predicția negativă potrivit căreia emisiile de dioxid de carbon ar putea crește cu 13.7% până în 2030.  

Surse The Guardian susțin că țările în curs de dezvoltare care au participat la negocieri au făcut presiuni ca revizuirea angajamentelor financiare, cunoscute sub numele de contribuții la nivel național (NDC), să aibă loc în cadrul unor conferințe anuale a părților (COP), așa cum a fost stabilit de altfel în cadrul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice din 1992, care a generat Acordul de la Paris. În cadrul  Acordului de la Paris,  participanții au modificat însă această hotărâre, stabilind că țările trebuie să se întâlnească să își revizuiască contribuțiile financiare doar o dată la cinci ani. 

Și Coaliția „High Ambition”, un grup de informal format din 61 de din state dezvoltate și în curs de dezvoltare din cadrul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, susține, într-o declarație prezentată la Glasgow, că țările care nu s-au aliniat la obiectivul de 1,5 C trebuie să-și actualizeze anual contribuțiile. Până miercuri, declarația fusese deja semnată de SUA și de alte peste 30 de țări.

Textul documentului urmează să fie negociat și modificat până în ultima zi a Conferinței, care este vineri, 12 noiembrie 2021. 

Ce conține documentul  

Spre deosebire de conferința privind schimbările climatice de la Paris din 2015, COP26 nu se va încheia cu semnarea unui tratat, ci cu serie de decizii și rezoluții care se bazează pe acordul de la Paris, acord care le oferă statut juridic. În condițiile în care orice document COP poate fi adoptat doar prin consensul tuturor părților, scrie The Guardian, o mare parte din formulări vor fi cel mai probabil prudente, unele poate chiar ambigue sau interpretabile. Această fiind situația, e foarte posibil ca  țările care doresc ca lucrurile „să se miște mai repede” să fie nemulțumite sau chiar frustrate din cauza conținutului. 

Primul subcapitol al textului reafirmă  categoric contribuția științei în abordarea crizei climatice. Această secțiune conține trimiteri la raportul din august al IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change), care susține că pragul de 1,5 C este o limită planetară extrem de importantă, dincolo de care unele dintre efectele fenomenelor meteorologice extreme pot deveni ireversibile. Documentul nu doar că menționează propunerea IPCC de reducere a reduceri ale emisiilor cu 45%  până în 2030, ci o asumă în mod explicit. Această asumarea poate reprezenta o victorie pentru cei care doresc limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste valorile preindustriale și nu pe limita superioară de 2 grade Celsius, stipulată în acordul de la Paris.

Este, de asemenea, important faptul că, în redactarea textului, măsurile de atenuare a efectelor crizei climatice au fost plasate în cel de-al doilea subcapitol. Acest lucru arată că delegațiile prezente la Glasgow înțeleg importanța pe care aceste măsuri o au pentru țările în curs de dezvoltare. Deși, în 2021, vremea extremă a afectat fiecare continent, producând incendii în SUA sau Australia și inundațiile în Europa sau China, pentru țările în curs de dezvoltare, pregătirea pentru viitoarele evenimente meteorologice extreme este extrem de dificilă în lipsa unei finanțări suplimentare din partea statelor bogate. 

Stabilirea unui program de lucru poate să nu sune a fi o acțiune extrem de ambițioasă, dar, în termenii Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, aceasta este ceva „exploziv, scrie The Guardian. Existența unui program de lucru înseamnă că, de fiecare dată când va există un eveniment COP, va fi discutat și negociat felul în care contribuțiile naționale contribuie la reducerea emisiilor de CO2. 

Documentul oferă și o premieră absolută – el recunoaște că „cel mai murdar combustibil fosil” este cărbunele, a cărui folosire trebuie eliminată treptat până în 2030. Nici o altă decizie a COP de până acum n-a făcut vreodată o referire atât de explicită la necesitatea eliminării treptate a cărbunelui sau a altor combustibili fosili. În condițiile în care toate deciziile sunt luate prin consens, această recunoaștere ar putea leza interesele unor țări producătoare de petrol ca Arabia Saudită, Rusia sau Australia, care, în trecut au reușit să scoată menționarea combustibililor fosili de pe agenda COP. Prezența sa în text trimite însă un mesaj foarte puternic și a fost deja salutată de militanții ecologici și de țările în curs de dezvoltare. Dacă va rămâne în documentul final, aceasta stabilește un precedent nou și important la aceste discuții.

Finanțarea este, de asemenea, un punct important în negocierile din cadru COP26. Potrivit cu ultimele cifre oferite de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), obiectivul stabilit  în 2019, de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an țărilor sărace pentru a le ajuta să reducă emisiile și să facă față efectelor vremii extreme, a fost  ratat cu 20 miliarde dolari SUA. Mai multe evaluări recente din Germania și Canada sugerează că obiectivul ar putea fi atins în 2023, iar până în 2025, finanțarea va ajunge la 119 de miliarde de dolari, aducând media din 2020 până în 2025 la peste 100 de miliarde de dolari pe an. 

În final, includerea în text a sintagmei „pierdere și deteriorare” se referă la impactul fenomenelor meteorologice extreme, care sunt atât de devastatoare încât nu pot fi pregătite sau atenuate. Pentru multe țări în curs de dezvoltare, acest lucru este crucial, deoarece este prima dată când „pierderile și daunele” au fost abordate direct într-un document COP.

_______________

Rubrică susținută de:

Random posts

Românii

Nu mai poți deschide radioul sau televizorul fără să auzi vreun politician sau vreun jurnalist făcând referire la „români”....

După Năstase, Țiriac și Halep vine Emma Răducanu

Se vorbește din nou de România în tenisul mare, asta după isprăvile teribile semnate de Ilie Năstase, Ion Țiriac,...

Cum se face că sufletele mari „socotesc că li se cade să-și însușească orice lucru de la mai micii lor”

Am dat zilele trecute de un text care m-a încântat prin faptul că se potrivește mănușă ca justificare la...
promovare onlinespot_img

Vinerea Mare la radio

Tocmai am ascultat la radio introducerea unui popular prezentator la o emisiune la care ascultătorii intră în direct. Cu...

Un om între oameni, umoristul în pandemie

Zorii zilei de 9 aprilie. Data de naștere a lui Camil Petrescu, autorul romanului ,,Un om între oameni”. Inspirat...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi