OpiniiLa sfârșitul zileiCiudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

Ciudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

-

promovare onlinespot_img

Citesc o biografie a lui Emil Cioran și deodată realizez că filosoful inconvenientului de a fi născut s-a aflat – de prea multe ori pentru a rămâne o simplă coincidență neinterogată – în proximitatea imediată a unor inimaginabile și totuși reale evenimente istorice. 

De pildă, în iunie 1934, când Hitler declanșa la München noaptea cuțitelor lungi, el era în oraș. Iarăși, în iunie 1940, când Hitler a cucerit Parisul și se fotografia cu Eiffel-ul pe fundal, Cioran era acolo, în capitala Franței. În ianuarie 1941, la rebeliunea legionară, el era la București, deși în perioadele precedente trăise numai prin străinătate. De atunci, nu a mai revenit în țară. Dar a avut la ce asista și de la Paris, nicio problemă; menționez numai anul 1968, când singurul loc probabil mai interesant ar fi fost doar Praga. 

Sunt date și locuri care astăzi par acoperite de lava evenimentelor ulterioare. Ce nu se vede din prima însă, este că ele stau la baza unei direcții în care a luat-o de atunci lumea, dintre multele care probabil i-au stat la dispoziție.

Nu știu câți români au putut fi martori la tot atâtea evenimente dramatice ale Europei secolului trecut. Mie nu-mi vine în minte nici unul, mai ales dintre cei ce au avut contribuții culturale similare cu cea a lui Cioran. Și mă refer în primul rând la cei din generația ‘27, cum ar fi Eliade, Noica, Ionescu, Sebastian etc.

După cum nu mă grăbesc nici să spun că românii care au prins și revoluția, și pandemia ar fi avut parte de evenimente mai mari, mai semnificative, decât cele menționate mai sus. 

Așa că, văzând ciudata preferință pentru Cioran, nu pot să nu mă gândesc că uneori, abulicii căutători în străfundurile conștiinței sunt tocmai cei miraculos aleși ca martori de istoria de la suprafață.

_______________

Foto: Emil Cioran. Sursa: Wikimedia/ Arturo Espinosa

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Hikaru Nakamura, de neoprit la Titled Tuesday

MM Hikaru Nakamura a câștigat Titled Tuesday, pe 25 ianuarie, cu un scor de 10/11, după ce a câștigat...

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XI). Turneu cu taxă de intrare pentru spectatori

Revista sare iar o ediție, pe cea din 15 aprilie 1926, însă noul număr din 1 mai este dublu...

Comunicat: Proiectul „Muzica – Limbaj Universal” pentru copiii din București și Ilfov

Asociația „OMIS” desfășoară proiectul „Muzica – Limbaj Universal”, finanțat prin  programul START ONG, lansat de Kaufland România și implementat...
promovare onlinespot_img

„Atelierele Brâncuși” în domeniile pictură și grafică

După atâta dans și teatru, muzică și știri negative, în mod sigur se impune o vizită luminoasă în lumea...

Stephen Kotkin: „Rusia nu a fost provocată, ea recurge în mod recurent la militarism şi despotism”

Recomand acest interviu cu Stephen Kotkin, autor al unei monografii de excepţie a lui Stalin şi fin cunoscător al...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi