Opinii La sfârșitul zilei Ciudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

Ciudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

-

promovare online

Citesc o biografie a lui Emil Cioran și deodată realizez că filosoful inconvenientului de a fi născut s-a aflat – de prea multe ori pentru a rămâne o simplă coincidență neinterogată – în proximitatea imediată a unor inimaginabile și totuși reale evenimente istorice. 

De pildă, în iunie 1934, când Hitler declanșa la München noaptea cuțitelor lungi, el era în oraș. Iarăși, în iunie 1940, când Hitler a cucerit Parisul și se fotografia cu Eiffel-ul pe fundal, Cioran era acolo, în capitala Franței. În ianuarie 1941, la rebeliunea legionară, el era la București, deși în perioadele precedente trăise numai prin străinătate. De atunci, nu a mai revenit în țară. Dar a avut la ce asista și de la Paris, nicio problemă; menționez numai anul 1968, când singurul loc probabil mai interesant ar fi fost doar Praga. 

Sunt date și locuri care astăzi par acoperite de lava evenimentelor ulterioare. Ce nu se vede din prima însă, este că ele stau la baza unei direcții în care a luat-o de atunci lumea, dintre multele care probabil i-au stat la dispoziție.

Nu știu câți români au putut fi martori la tot atâtea evenimente dramatice ale Europei secolului trecut. Mie nu-mi vine în minte nici unul, mai ales dintre cei ce au avut contribuții culturale similare cu cea a lui Cioran. Și mă refer în primul rând la cei din generația ‘27, cum ar fi Eliade, Noica, Ionescu, Sebastian etc.

După cum nu mă grăbesc nici să spun că românii care au prins și revoluția, și pandemia ar fi avut parte de evenimente mai mari, mai semnificative, decât cele menționate mai sus. 

Așa că, văzând ciudata preferință pentru Cioran, nu pot să nu mă gândesc că uneori, abulicii căutători în străfundurile conștiinței sunt tocmai cei miraculos aleși ca martori de istoria de la suprafață.

_______________

Foto: Emil Cioran. Sursa: Wikimedia/ Arturo Espinosa

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche și la revista Historia. Autor al volumelor „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” – editura Vremea, 2019 și „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” – editura Eikon, 2020.

Random posts

Din istoria „Revistei Române de Șah”, 1925 – 1940 (XXXI). Teoria deschiderilor de acum o sută de ani

Numărul 2/ 1933 apare în luna august în îngrijirea aceleiași echipe anunțate și în frontispiciu: director Mihail Sadoveanu, fondator...

‘Eu doar încerc să mențin șahul în viață’. Bobby Fischer despre șahul modern, cu comentariul lui Hikaru Nakamura

În ianuarie 2005, un Fischer ceva mai relaxat străbătea emisfera nordică la bordul unui avion. Pleca din Japonia și...

‘Oameni de valoare și lichele găsești indiferent de sistem sau națiune’. Profesorul Michael Shafir, invitat la emisiunea ‘Raftul Atenei‘

Profesorul Michael Shafir a declarat la emisiunea „Raftul Atenei” că principalele caracteristici ale regimului marxist din România au fost...
promovare online

Știri – șah și business

CEL MAI MARE EVENIMENT ȘAHIST ONLINE DIN 2020 - PRIMA OLIMPIADĂ DE ȘAH ONLINE urmeaza: - FONDURI EUROPENE PENTRU BUSINESS! UN...

Calendarul Festivalului Chess Corporate Pallas Athena, Editia a III-a

Perioada de concedii se apropie de final. Festivalul Chess Corporate Pallas Athena intra in linie dreapta. Viata, pas cu pas, reintra...
promovare online

business

promovare online:

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi