OpiniiLa sfârșitul zileiCiudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

Ciudata slăbiciune a istoriei pentru Cioran 

-

promovare onlinespot_img

Citesc o biografie a lui Emil Cioran și deodată realizez că filosoful inconvenientului de a fi născut s-a aflat – de prea multe ori pentru a rămâne o simplă coincidență neinterogată – în proximitatea imediată a unor inimaginabile și totuși reale evenimente istorice. 

De pildă, în iunie 1934, când Hitler declanșa la München noaptea cuțitelor lungi, el era în oraș. Iarăși, în iunie 1940, când Hitler a cucerit Parisul și se fotografia cu Eiffel-ul pe fundal, Cioran era acolo, în capitala Franței. În ianuarie 1941, la rebeliunea legionară, el era la București, deși în perioadele precedente trăise numai prin străinătate. De atunci, nu a mai revenit în țară. Dar a avut la ce asista și de la Paris, nicio problemă; menționez numai anul 1968, când singurul loc probabil mai interesant ar fi fost doar Praga. 

Sunt date și locuri care astăzi par acoperite de lava evenimentelor ulterioare. Ce nu se vede din prima însă, este că ele stau la baza unei direcții în care a luat-o de atunci lumea, dintre multele care probabil i-au stat la dispoziție.

Nu știu câți români au putut fi martori la tot atâtea evenimente dramatice ale Europei secolului trecut. Mie nu-mi vine în minte nici unul, mai ales dintre cei ce au avut contribuții culturale similare cu cea a lui Cioran. Și mă refer în primul rând la cei din generația ‘27, cum ar fi Eliade, Noica, Ionescu, Sebastian etc.

După cum nu mă grăbesc nici să spun că românii care au prins și revoluția, și pandemia ar fi avut parte de evenimente mai mari, mai semnificative, decât cele menționate mai sus. 

Așa că, văzând ciudata preferință pentru Cioran, nu pot să nu mă gândesc că uneori, abulicii căutători în străfundurile conștiinței sunt tocmai cei miraculos aleși ca martori de istoria de la suprafață.

_______________

Foto: Emil Cioran. Sursa: Wikimedia/ Arturo Espinosa

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Global, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” - editura Vremea, 2022, „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Cine a spus că elefanții nu pot să danseze?

Acum apare cu necesitate, mai mult ca oricând, abordarea dezvoltării și schimbării în organizații, sub presiunea schimbării majore de...

Medaliile au fost lansate cu 100 de zile înainte de Olimpiada Beijing 2022

Așteptăm trecerea programului și echipei guvernamentale propuse de premierul desemnat, în plan politic intern. În plan medical, sperăm să scadă...

Misterele octogonului

Pregătesc o nouă carte de pictură. Comentez mai multe tablouri și am ajuns la unul special. Din punctul meu de...
promovare onlinespot_img

Medaliații la Tokyo au fost felicitați de familia regală a României

Suntem deja bine intrați în brumărel. Căldura zilelor când oamenii mergeau pe stradă în tricou sau pantaloni scurți a...

Irezistibil pentru Crăciun!

Sigur, sunt multe propuneri de program în aceste zile. Dar pentru iubitorii armoniilor sonore, azi vă oferim o invitație...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi