Cartea lui Petre Solomon despre Paul Celan se prezintă în două versiuni oarecum complementare. Cea princeps include valoroasele creații literare în limba română ale lui Paul Celan, plus traducerile acestuia din Kafka, texte care lipsesc din ediția de după 1989. În schimb, aceasta din urmă are câteva contribuții întregitoare ale lui Petre Solomon la o interpretare originală a operei marelui poet.
La intersecția celor două versiuni stă așadar mărturia autentică a urmei românești lăsată de Paul Celan. Pledoaria lui Petre Solomon poate fi uneori găsită ca fiind prea pătimașă, sau prea avântată în unele deducții. Dar ea reușește totuși să arunce o lumină inedită asupra creației lui Celan, perspectivă care nu poate fi emisă decât de cel care i-a fost companion în experiența românească. Este clar că această experiență nu constituie vreo axă a poeziei lui Celan, și nici măcar a biografiei lui, presupunând că biografia a înghițit cumva poezia. Dar rămâne una dintre camerele prin care a trecut Celan și care a rezonat la trăirea sa poetică. Interpretarea operei lui Celan, începută undeva în secolul trecut și care continuă nestingherită de Nimic și astăzi ar fi fost categoric mai săracă fără această carte a lui Petre Solomon. Sunt convins că și Celan însuși ar fi ratificat-o sau încorporat-o, eventual cu un poem.
Nu cred că etnia unui poet – sau creator în general – joacă un rol determinant în opera sa. Ea circumstanțiază, ilustrează, colorează un sens care oricum și-ar fi descoperit drumul spre existență. Cu alte cuvinte, putea fi vorba foarte bine de dimensiunea bulgară sau poloneză a operei lui Celan – și nu s-ar fi schimbat nimic din universalitatea ei. Dar dacă a avut tocmai culoarea aceasta este iarăși o realitate de admis. Românii nu au nimic de jubilat din acest fapt – nici măcar cei ce caută un acces la lumile surprinse de Celan.
_____________
Petre Solomon, Paul Celan. Dimensiunea românească, editura Art, București, 2009
Petre Solomon, Paul Celan. Dimensiunea românească, editura Kriterion, București, 1987