Știu, este un titlu paradoxal, dar adevărat.
O să mă explic în rândurile de mai jos, care au apărut în fluxul redacțional al revistei noastre online, deoarece se apropie un eveniment la Teatrul Național din București.
Este vorba despre expoziția cu bunuri restaurate a teatrului, acolo unde director este actorul Ion Caramitru.
Până la vernisajul expoziției, să dăm gata paradoxul…
Când eram reporter entuziast de teren după subiecte culturale, am ajuns să fac un interviu cu domnul Ion Caramitru.
Asta era cu decenii în urmă, iar rubrica la care scriam eu se intitula ,,Două culoare pentru dumneavoastră”. Este vorba de două coloane tipografice într-o publicație condusă de domnul Ion Cristoiu.
Pentru interviu, am fost chiar la teatru. După dialog, interlocutorul meu a avut o rugăminte: ,,Aristotel, poți să te urci puțin pe scenă? Vreau să văd cum cade lumina reflectoarelor pe chipul tău”. Așa am ajus din spectator – actor, din admirator admirat.
Au mai fost și alte momente care mă leagă de istoria teatrului. Primul, am copilărit pe Calea Victoriei, acolo unde a fost primul sediu al teatrului care a fost bombardat.
Ani de zile m-am jucat fotbal, m-am dat cu sania, apoi m-am îndrăgostit, în mod iremediabil de prima domnișoară care mi-a furat toate, dar absolut toate visele tinereții.
Toate aceste amintiri din primele decenii de viață au fost în zona în care, cu ani în urmă, fusese superba clădire a teatrului național din București.
După ce se terminau piesele de teatru, doamnele cu pălărie, însoțite de domni cu papion și mustață, se urcau în trăsură și porneau agale, pe Calea Victoriei spre Șosea, să le fie admirate podoabele, dar și volanele vaporoase de la bluze și fuste.
Perdeluțele se mai lăsau în jos din când în când pentru a face loc intimității pentru un sărut furat în grabă.
Apoi, am mers după ce a ars o sală în noua clădire de lângă Intercontinental. Tot, acolo, în sălile de expoziții de la parter, am fost la numeroase vernisaje și am admirat tablouri.
Cele mai importante expoziții au fost aici cele ale familiei Lazăr.
Prietenul meu, profesorul Ion Lazăr avea mereu aici tablouri unice, care se pot uita foarte greu. Ele rămân, ani și ani, în tezaurul celor mai dragi amintiri.
În fața sălii de expoziții, era o altă sală în care tablourile se vindeau în regim de consignație. Aici, domina tot numele Lazăr. Dar nu fiu, ci părinții. Doamna Rodica Lazăr, precum și Domnul Ion Lazăr.
Acum, Ion Lazăr și mama sa Rodica Lazăr sunt într-o lume mai bună, singurul care a rămas în viață fiind domnul Iacob Lazăr.
Revenim acum în actualitate.
Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
La Conferința de deschidere a proiectului vor participa reprezentanți ai beneficiarului finanțării – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, precum și ai partenerilor proiectului: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și Biblioteca Națională a României. Conferința va fi transmisă în direct, on-line, pe canalul de youtube al TNB și pe paginile de facebook a Proiectului și a TNB.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Teatrul Național “I. L. Caragiale “ din București este, la nivel național, singura instituție publică de spectacole ce deține in patrimoniu o colecție impresionantă de bunuri culturale ce se constituie intr-o oglindire istorică a evoluției dramaturgiei și artei scenice românești. Încă din 10 septembrie 1942, a luat ființă Muzeul Teatrului Național, sub directoratul lui Liviu Rebreanu. De-a lungul timpului, colecțiile Muzeului, care reprezintă o adevărată memorie a teatrului românesc, au fost completate cu busturi și tablouri reprezentând pe cei mai importanți actori și oameni de teatru, create de cele mai reprezentative nume ale plasticii românești. Pe lângă lucrările de artă plastică colecțiile Muzeului cuprind și documente, artefacte și costume in care au jucat mari nume ale scenei românești, in unele dintre cele mai mari și importante spectacole din istoria teatrului nostru. După încheierea lucrărilor de reconstrucție a Teatrului Național, în 2015, Muzeului i-a fost rezervat și dedicat un spațiu de 650 m2 .
În prezent, Muzeul TNB, se află într-un amplu proces de reorganizare și reinventariere a colecțiilor pe care le deține.
Reorganizarea Muzeului se face pe principii moderne și potrivit rigorilor Legii patrimoniului, Muzeelor și Colecțiilor, a normelor privind inventarierea, restaurarea și clasarea bunurilor culturale mobile. Deschiderea acestuia către publicul larg, reprezintă o mare provocare pentru conducerea Teatrului. Deschiderea colecțiilor Muzeului va reprezenta finalizarea refuncționalizării instituției care devine, pe zi ce trece, un adevărat complex cultural deschis in permanență publicului. Proiectul nostru reprezintă un prim pas, semnificativ, spre renașterea Muzeului Teatrului, spre deschiderea acestuia către publicul larg. El înseamnă expertizarea, conservarea și restaurarea a unui număr de 38 de bunuri culturale găzduite de Muzeu, printre care o rochie cu trenă ce a aparținut Reginei Maria, costume purtate de actori celebri ce au interpretat roluri de mare anvergură in piese istorice,
Va consta în realizarea lucrărilor de restaurare de către parteneri, expertizarea și întocmirea documentelor necesare clasării, realizarea procedurilor de achiziții, amenajarea Expoziției. Echipa de management a Proiectului va monitoriza permanent desfășurarea tuturor activităților/operațiunilor prevăzute, putând interveni in realizarea unor eventuale corecții prin comunicarea și relaționarea la nivelul de management superior intre Teatrul Național din București si partenerii implicați în proiect. Vor fi făcute vizite periodice la atelierele partenerilor pentru eventuala prevenire, identificare și raportare a neregulilor. Activitățile de expertizare a bunurilor culturale ce vor face obiectul Expoziției, precum si realizarea documentației in vederea clasării acestor bunuri.
Iar monitorizarea și evaluarea internă a acestor operațiuni se va face de către echipa de management a TNB.
Monitorizarea progresului realizării Proiectului, respectiv urmărirea gradului de îndeplinire a indicatorilor (realizarea lucrărilor de restaurare de către parteneri, expertizarea și întocmirea documentelor necesare clasării, realizarea procedurilor de achiziții pentru dotări, amenajarea Expoziției), vor fi asigurate de membrii echipei de management, potrivit specializărilor și responsabilităților ce le revin în cadrul structurilor aparatului administrativ al Teatrului.
În activitățile de gestionare, monitorizare și control al proiectului vor fi implicate Serviciul Investiții și achiziții publice, Serviciul Producție, Serviciul Administrativ, Serviciul financiar-contabil.
Așteptăm și noi de la doamna Anca Roxana Constantin van der Zee toate datele necesare.
Nu știu cum se face, dar de fiecare dată când văd scris numele doamnei Anca Roxana Constantin van der Zee, ori numai atunci când îi aud vocea inconfundabilă la telefonul mobil, cad pe gânduri. Îmi aduc aminte, cu maximă plăcere de evenimentul care a cuprins și lansarea revistei noastre online, dedicată sportului, culturii și lumii afacerilor din țara noastră și din străinătate. A cântat atunci cu atâta farmec, încât era foarte aproape momentul de a uita tot desfășurătorul de momente ce urmau să aibă loc.
Să așteptăm așadar, cu mare interes, mai întâi, conferința de presă lămuritoare din 8 decembrie.
Pentru mine, care am intrat cam agitat în această ediție 2020 a lunii cadourilor, luna decembrie, din motive de pandemie, o să fie un adevărat dar tot șirul de zile legat de aceste proiect.
În plus, vom avea un pretext în plus să dialogăm cu doamna Anca Roxana Constantin van der Zee.
Poate mai punem de un spectacol. După ce cucerim orașul București, facem un turneu prin marile orașe ale României. Apoi atacăm în mod puternic toate granițele și cucerim continentul european. Să ne oprim aici?
Ne așteaptă continentele, ne așteaptă admiratorii armoniilor sonore de pretutindeni.
Vom încerca, dacă vom avea timp, între două reprezentații să mai scriem pentru revista pe care o urmăriți acum.
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Foto: https://muzeultnb.ro/
