Suntem în data de 21 aprilie 2021, iar eu mă grăbesc să scriu despre un fapt de viață. Am descoperit bufnița, semnul înțelepciunii în Grecia antică.
Mi-am luat libertatea și bucuria acestui subiect pentru un motiv simplu. Tot la 21 aprilie, dar anul 2009, a fost descoperită la Observatorul astronomic din Geneva o planetă din afara sistemului nostru solar. A primit numele Gliese 581. Specialiștii apreciază că sunt necesari cam 20 de ani lumină pentru a ajunge la ea. Hai cine vine în această călătorie de vis?
Vă relatez cum am descoperit… bufnița, aici la Breaza, din județul Prahova.
Sună cineva la ușa casei. Fata mea deschide și descoperă un bărbat impunător cu o cutie în mână.
Omul vrea să vorbească chiar cu semnatarul acestor rânduri. Văd că este domnul Ghiță Tudor, care stă lângă mine și este ținut la curent, cât de cât, cu aventurile mele din lumea gazetăriei. A venit să îmi propună un subiect. A ajuns la el o bufniță rănită și în drum spre omul care o va vindeca s-a gândit că îmi face o plăcere să relateze episodul. Așa ajunge jurnalistul român să nu mai plece în documentare pentru a găsi subiecte, ele vin singure la ușa sa.
Mă sună peste câteva minute și îmi spune că la sugestia primarului Bogdan Novac, pasărea va ajunge la București, la un om care o va face bine, iar apoi o va elibera în mediul său favorit. Ce bine!
Se crede ca bufnitele au început sa fie asociate cu înțelepciunea în Grecia Antica, când Atena, zeița înțelepciunii, era reprezentată de multe ori cu o bufnita alături. Această pasăre reprezintă cu totul altceva în alte culturi. În India, de exemplu, bufnițele sunt asociate cu absurditatea și banii câștigați necinstit.
Bufnița este o denumire comună pentru păsările răpitoare de noapte care cuprinde buhele, cucuvelele, huhurezii etc. Au un zbor silențios și un colorit protector, de obicei brun, ceea ce le ajută la prinderea insectelor, a păsărilor și a mamiferelor mici. În repaus corpul lor are o poziție verticală. Bufnițele au ochi globuloși așezați frontal, cioc puternic, încovoiat, văz și auz foarte bine dezvoltate. Au gheare lungi, ascuțite și încovoiate. Au o lungime de 13-70 cm, în funcție de specie. Penele formează discuri faciale sau smocuri în jurul urechilor, fapt care le ajută să localizeze prada cu mare precizie prin reflectarea sunetului spre urechi. Ochii nu sunt mobili, ci fixați în orbite, în schimb își pot roti capul cu 180° (unele specii chiar cu 270°). Se hrănesc cu rozătoare sau insecte, pe care le vânează noaptea sau în crepuscul și pe care le înghit de obicei întregi. Cele mai mari atacă păsări și iepuri. Cuibăresc în scorburi, cuiburi vechi ale altor păsări, vizuini, găuri în maluri, fisuri în stânci, în preajma hambarelor, silozurilor, în cimitire etc. Fac 2-10 ouă albe și rotunde. Puii sunt acoperiți de regulă la ieșirea din ou cu un puf des. Sunt păsări folositoare, deoarece consumă rozătoare și insecte dăunătoare. Bufnițele sunt răspândite pe întreaga suprafață a pământului, mai puțin în Antarctica. În România au fost semnalate 12 specii de bufnițe, iar în Republica Moldova 8 specii.
Să ținem pumnii bufniței rănite. Încerc să vă țin la curent cum au evoluat evenimentele. Sunt tare curios, dar și încrezător că totul o să fie bine.
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Foto: Pixabay și colecția personală
