Din orașul nostru, din Breaza, se poate merge ușor în toate direcțiile. Personal, mă interesează călătoria în sus…
Dar, azi vom vorbi despre dorita călătorie spre Japonia, țară de care mă leagă multe lucruri.
Aduc în discuție acest subiect, pentru simplul motiv că ieri am participat emoționat, la un eveniment aparte. Online evident.
Lansarea volumului intitulat ”Români de roman în Japonia” cu participarea autorului, domnul Radu Șerban, Ambasador al României la Tokyo în perioada 2012-2016.
Au vorbit ES domnul Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, domnul prof. univ. dr. Costel Negricea, rectorul Universității Româno-Americane și domnul Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice al Universității Româno-Americane, care a avut și rolul de moderator.
Am scris emoționat deoarece eu știu etapele de concepere a cărții, autorul având amabilitatea să mă consulte. Ceea ce m-a măgulit.
Să facem un salt înapoi în timp.
Luna februarie 2021 a început excelent pentru mine. Am primit prin curier volumul semnat de Radu Șerban, intitulat ,,Români de roman în Japonia”.
Despre copertă. Splendidă!
O raritate la noi. Un rând în limba japoneză care înseamnă ,,Români faimoși în Japonia”.
Apoi 15 medalioane ce readuc în memorie tot atâtea personalități legate de această țară, parcă din altă lume.
Mai jos, titlul editurii: Coresi Publishing House. Acum, numele de Coresi îmi amintește de marea tipografie de la Casa Presei Libere, deasupra căreia am lucrat ca redactor șef la ziarul Tineretul Liber, al treilea ca importanță după Adevărul și România Liberă, în perioada romantică trăită la finalul secolului trecut. O mulțime de amintiri peste capul meu.
În sfârșit, vine și numele autorului. Radu Șerban, despre care am avut privilegiul să scriu de mai multe ori. Dar cel mai interesant este că am vorbit la câteva lansară de cărți semnate de domnul ambasador Radu Șerban. Întorc volumul cu fața în jos.
Pe coperta a patra o imagine impresionantă cu autorul suveran, costumat în stil japonez.
Pe coperțile interioare descopăr alte volume semnate de Radu Șerban. Ce diversitate de teme, câtă energie de a scrie. Multe dintre ele nici nu le cunosc.
Apoi, o dedicație emoționantă: ,,Fiului meu, Cosmin,, Și eu mă gândesc la fiul meu și știu la ce se referă autorul.
Dar să trecem la conținut, la eseuri.
Cunoscând puțin istoria volumului, precizez încă de la început că din ea lipsește parcă figura autorului. Măcar două episoade, primirea la Împărat și ascensiunea istorică pe Muntele Fuji cred că își găseau foarte bine în substanța scriiturii. Din modestie, Radu Șerban nu a făcut însă acest gest. Recomand, în context, celor care nu cunosc cartea ,,Stația Tokyo”, să o caute. Surpriza plăcută va fi foarte mare.
Fiecare dintre protagoniști are povestea lui uimitoare. Despre majoritatea cunoșteam și eu câte ceva.
Acum, vă voi reține atenția doar cu marea mea descoperire.
Numele său este Otilia de Cozmuță.
Otilia este numele bunicii mele materne, singura pe care am cunoscut-o. Este de altfel și singura femeie dintre cei 15 români de roman.
Șocant pentru mine a fost să aflu că avem multe lucruri comune: ziaristica, apoi critica de artă, admirație pentru Japonia.
Dar, nu vreau să vă dezvălui prea multe din carte, pentru a savura și descoperi în liniște marile bucurii ce se ascund paginile sale.
Îl felicităm pe domnul Radu Șerban și așteptăm cu sinceră curiozitate admirativă viitoarele sale scrieri. Fie tipărite, fie pe email.
Al dumneavoastră prea plecat și prea supus,
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Foto: Pixabay și arhiva personală
