CulturăRaftul AteneiBoala și frica

Boala și frica

-

promovare onlinespot_img

Cea mai recentă ediție a emisiunii „Raftul Atenei” l-a avut ca invitat pe cunoscutul profesor și scriitor Andrei Cornea, care și-a asumat sarcina copleșitoare de a-l traduce pe Platon „de la zero”, într-o versiune în românește unitară, completă și adnotată. Remarcam atunci, la începutul emisiunii, cât de greu se mai găsesc prin anticariate operele unor clasici precum Tucidide, care nu a mai fost retipărit, darmite tradus, din 1966. Iată însă că același gând îl au probabil mai mulți, căci la editura Humanitas, recent, au fost republicate Scrisorile lui Seneca către Luciliu. Este vorba de traducerea din 1967 a reputatului clasicist Gheorghe Guțu (1906 – 1994), autor al unui dicționar latin – român (1966) și al altor tălmăciri din Cicero, Quintilian, Iuvenal, Tacitus sau Cantemir. 

Cartea de la Humanitas nu vine doar cu o actualizare a traducerii și notelor profesorului Guțu. Ea include, pe lângă Indicele de nume de la final, o introducere și un tabel cronologic aparținând redactorului ediției, Dionisie Pîrvuloiu. „Pe bună dreptate s-a spus că Seneca este cel mai modern scriitor latin”, își începe acesta Introducerea. „Cele 124 de scrisori către prietenul săi Luciliu, guvernatorul Siciliei, alcătuiesc un tratat de morală pentru uzul posterității. Deschizând această carte scrisă acum două mii de ani, nu putem ocoli întrebarea dacă posteritatea ne mai cuprinde și pe noi. La ce bun să mai citim niște epistole cu temă morală? Ce ne poate învăța astăzi filosoful care a fost profesorul tânărului Nero, ba chiar a guvernat Imperiul în vremea lui?” Tot îngrijitorul ediției răspunde câteva rânduri mai jos: în această carte, filosoful stoic Seneca „nu enunță sentințe și maxime”, nu concepe „un sistem moral constrângător”; el e „febril năvalnic, mereu în căutarea înțelesului lucrurilor și împrejurărilor de viață”. În această abordare constă modernitatea și aplicabilitatea actuală a Scrisorilor lui; în disponibilitatea sa de a investiga și argumentul contrar, de a trece „și în tabăra dușmană, nu ca dezertor, ci ca iscoadă”, după cum spunea el însuși. 

Sigur, cea mai sigură cale de a verifica cele spuse mai sus este de a citi Scrisorile; iar pentru a vă face o idee despre tematica lor, vă voi oferi mai jos un eșantion (consistent, dar nu exhaustiv) din descrierile acestora, care însoțesc cele 124 de texte. Ansamblul lor nu dă doar impresia de contemporan; o dă și pe cea de peren. 

***

Despre folosirea timpului.

Călătoriile și lectura.

Despre alegerea prietenilor.

Despre frica de moarte.

Înțeleptul și mulțimea.

Foloasele singurătății.

Foloasele bătrâneții.

Grija trupului și grija de suflet.

Exercițiile fizice și exercițiile spirituale.

Despre utilitatea filosofiei.

Plăcerile înțeleptului.

Despre viața liniștită.

Despre nestatornicia oamenilor.

Despre frica de ce va fi.

Primejdiile singurătății.

Trebuie să aștepți liniștit moartea.

Despre concizia filosofilor.

Sclavii sunt oameni; trebuie tratați omenește.

Despre inutilitatea discuțiilor sofistice.

Filosoful să-și aleagă o localitate potrivită.

Folosirea timpului.

Nu trebuie să plângem fără măsură moartea unui prieten.

Ce este cauza la Platon, la Aristotel și la stoici.

Desele călătorii dăunează înțelepciunii. 

Curmarea vieții. 

Nu trebuie să ne înfricoșăm de boli.

Avantajele sărăciei.

Datorăm recunoștință celui ce ne-a făcut bine dacă apoi ne-a făcut rău?

Împotriva lâncezelii.

Lectura și scrisul trebuie să alterneze. 

Pasiunile, chiar și moderate, nu sunt de admis la un înțelept.

Despre frugalitate și despre lux.

Împotriva epicureilor. Plăcerea nu contribuie la fericirea vieții.

Să suportăm totul cu răbdare.

Prudența în raporturile cu oamenii. 

Dorințe deșarte, temeri deșarte; remediul este filosofia.

Să ne obișnuim cu simplitatea vieții. 

***

Sunt aici mai puțin de un sfert din descrierile Scrisorilor lui Seneca; mă opresc la una, a 78-a, „Nu trebuie să ne înfricoșăm de boli”, îndemn consonant cu perioada de pandemie prin care trecem. Lucilius suferă de „un guturai fără sfârșit”, care-i chinuie plămânii și îl supune febrei ușoare din timpul „gripelor lungi, devenite cronice”. Rememorând propria experiență, Seneca se lansează într-o serie de meditații despre durere și suferință fizică, și despre felul în care boala și amenințarea ei trebuie abordate. „Durerea este ușoară, dacă ideea pe care ți-o faci despre dânsa n-o mărește. (…) Toate lucrurile depind de ideea pe care ne-o facem despre ele: nu numai ambiția, desfrânarea și lăcomia depind de această idee, ci și durerea. Un om este pe atât de nenorocit pe cât se crede. Să încetăm, socot, cu văicărerile pentru durerile din trecut și cu vorbe ca acestea: ‘Nimeni n-a mai îndurat mai mult ca mine. Câte chinuri, câte suferințe am răbdat! (…)’ Chiar dacă acestea sunt adevărate, au trecut. La ce bun să-ți amintești durerile din trecut și să te chinuiești fiindcă altădată te-ai chinuit? (…) Așadar, trebuie să stârpim aceste două lucruri: teama de ce va veni și amintirea vechii suferințe, aceasta fiindcă nu mă mai interesează, aceea pentru că nu mă interesează încă.”

______________

Seneca, Scrisori către Luciliu, editura Humanitas, 2020, traducere și note de Gheorghe Guțu, hardcover, 542 de pagini, format 15×21, preț 75 de lei. 

Foto: Nero și Seneca, grup statuar de Eduardo Barrón, 1909. Sursa: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=17141593

Ionut Iamandi
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități cu o experiență de presă de peste 25 de ani. A fost redactor la secția română a BBC World Service de la București și Londra și redactor-șef la adevarul.ro. Comentator pe teme de actualitate și istorie recentă la săptămânalul cultural Dilema Veche, la săptămânalul Reporter Globa, la revista lunară Historia și la publicația online Veridica.ro. Autor al volumelor „Șahiștii. Povestiri” - editura Eikon, 2021, „Săptămâni interioare. Jurnal de coronavirus” - editura Eikon, 2020 și „Anul electoral 1946. PCR în campanie la radio” - editura Vremea, 2019.

Random posts

Campionatul european pe echipe: Ucraina ia aurul, Firouzja trece de 2800 

Datorită unei victorii în runda finală împotriva Armeniei, Ucraina a obținut primele medalii de aur la secțiunea deschisă a...

Stații de autobuz pentru albine

Mai multe state din europene au decis să ofere o șansă în plus albinelor aflate în pericol de dispariție...

José Saramago și testul orbirii pandemice

La prima vedere, Eseu despre orbire, titlul romanului lui José Saramago, pare nepotrivit; în fapt, este vorba de ideea...
promovare onlinespot_img

Săptămâna în șah: 12 – 18 aprilie 2021. Au început marile turnee!

La Ekaterinburg, în Rusia, a fost reluat Turneul Candidaților la titlul mondial. S-au prezentat toți cei opt jucători care,...

Justiția „din Schengen” și justiția din România

Când cineva mi se va mai arăta dezamăgit că România nu e primită în spațiul Schengen, am să-i ofer...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi