OpiniiOp-EdAmbalajul produselor pe care le luăm la pachet -...

Ambalajul produselor pe care le luăm la pachet – cea mai importantă sursă de poluare cu plastic a mărilor și oceanelor

-

promovare onlinespot_img

Ambalajul alimentelor și băuturilor pe care le luăm la pachet reprezintă 75% din întreaga cantitate de deșeuri din plastic care ajunge în mări și oceane. Această afirmație alarmantă face parte dintr-un un studiu științific publicat de revista ”Nature Sustainability”, care a făcut obiectul unui articol recent al BBC Science.  Studiul a analizat doar contribuția produselor fabricate din plastic cu dimensiuni mai mari de trei centimetri, excluzându-le astfel pe cele care aparțin categoriei microplasticelor. 

Produsele cele mai răspândite sunt pungile de unică folosință, sticlele din plastic, recipientele și ambalajele pentru alimente. Doar aceste patru produse constituie aproape 50% din deșeurile aruncate în mări și oceane. Lor li se adaugă însă și alți poluatori –  capacele din plastic, conservele și uneltele de pescuit – , care sunt și ele utilizate pe scară largă și au tot un mod de degradare lent.  Adunând aceste date, oamenii de știință au ajuns la concluzia că aceste produse reprezintă 75% din întreaga cantitate de plastic care ajunge în mediul marin. Coordonatoarea studiului, Carmen Morales-Caselles de la Universitatea Cádiz din Spania, afirmă că nu a fost deloc surprinsă de faptul că plasticul reprezintă  aproape 80% din gunoiul aruncat, ci de proporția alarmantă a produselor alimentare de luat la pachet. 

Măsurile recente luate de unele țări europene în privința unor deșeuri precum paiele de plastic sau bețișoarele de curățat în urechi sunt binevenite, spun cercetătorii, dar riscă să distragă atenția de la adevărații „vinovați”.  În miezul problemei nu sunt paiele și bețișoarele de agitat băuturi (2,3% din masa de plastic poluant) sau bețișoarele de curățat urechile cu capete din bumbac și cele folosite în fabricarea acadelelor (în proporție de 0,16%). Adevărata urgență o reprezintă ceea ce Morales-Casseles numește „elementele de gunoi de top” – ambalajul alimentelor și băuturilor pe care consumatorii le iau la pachet. 

În ceea ce privește distribuția deșeurilor din material plastic, cea mai mare concentrație se regăsește în arealul costier și în zonele submarine de mică adâncime. Această concentrare se datorează vânturilor și activității valurilor, care „mătură” periodic deșeurile spre zona costieră, unde se acumulează în apele de mică adâncime de lângă țărm. 

Una din referințele științifice folosite de Morales-Caselles și de colegii săi a fost un alt studiu, realizat de o echipă de cercetători de la aceeași universitate, care a analizat deșeurile purtate spre ocean de 42 de râuri din Europa. Acest al doilea studiu, publicat tot în revista ”Nature Sustainability”, nominalizează Turcia, Italia și Marea Britanie ca cei mai importanți poluatori cu deșeuri marine plutitoare.

Identificarea surselor – cheie de poluare trebuie să fie urmată de acțiuni energice de oprire a fluxului de deșeuri de la sursă. „Măsurile de atenuare a poluării nu se pot limita doar la acțiunile de curățare la gurile de vărsare ale râurilor. Trebuie să opriți gunoiul de la sursă, astfel încât plasticul să nu mai pătrundă deloc în mediu înconjurător”, spune Daniel González-Fernández de la Universitatea din Cádiz, coordonatorul celui de-al doilea studiu. 

Cercetătorii spanioli le recomandă autorităților din țările poluatoare să limiteze comercializarea unor anumite produse din plastic, cum ar fi pungile de unică folosință. În plus, producătorii ar trebuie să fie obligați să își asume o mai mare responsabilitate pentru ca procesul de colectare și reciclare a produselor din mase plastice să se desfășoare în condiții de siguranță.

Institutul GeoEcoMar este și el implicat în cercetările științifice privitoare la poluarea cu deșeuri din plastic a sistemelor râu – deltă – mare. Iulian Pojar, cercetător în Institut, a participat la mai multe studii internaționale dedicate prezenței macro și microplasticelor în fluviul Dunărea, zona costieră și largul Mării Negre. „Deși putem observa că în albia Dunării și pe coasta de vest a Mării Negre situația este îngrijorătoare, sunt încă prea puține studii dedicate poluării cu mase plastice în arealul est-european. Zona Deltei Dunării este un spațiu – tampon de filtrare a apei ce urmează a fi deversată în bazinul Mării Negre. Ea se află, deci, sub o continuă presiune din cauza poluării cu macro plastice, care sunt blocate în lacurile și canalele de legătură”,  afirmă cercetătorul Iulian Pojar. 

Foto: GeoEcoMar

Pericolul pe care îl reprezintă  pentru mediul înconjurător poluarea cu microplastice (produse cu dimensiuni mai mici de 5 mm și mai mari de 1 µm)  nu este deloc unul mai mic. În 2020, Iulian Pojar a participat  la realizarea unui studiu complex privind prezența microplasticelor din macro – geo – sistemul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. Concluziile cercetărilor, publicate în articolul  ”Sedimentary Microplastic Concentrations from the Romanian Danube River to the Black Sea” (”Scientific Reports”, ianuarie 2021), arată că, deși această formă de poluare se concentrează cu precădere în lacurile și canalele deltaice, cele mai multe particule microplastice ajung în mare. Aici, ele sunt sedimentate în zona costieră, în special pe plajele adiacente gurilor de vărsare ale Dunării. 

Iulian Pojar consideră că poluarea cu macro și microplastice nu poate fi limitată din cauza cererii continue de produse din mase plastice. „Această cerere arată că diversele industrii depind încă de acești polimeri indispensabili, neputându-i înlocui cu alte materiale. Există, desigur,  și problemele legate de reciclarea și depozitarea, de multe ori necorespunzătoare a acestor obiecte. Iar fragmentarea lor la nivel de micro- sau nanoplastice nu face decât să faciliteze distribuția lor în spațiu”, mai afirmă Iulian Pojar. În plus, el atrage atenția asupra cantităților tot mai mari de deșeuri plastice pe care țările dezvoltate îl depozitează în țări care nu dețin tehnologii avansate de reciclare, depozite care pot crea și probleme la nivel regional.

Rubrică susținută de Institutul de Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar

Random posts

O carte cu munți interiori

Acum mai bine de o sută de ani, la cumpăna dintre secolul nouăsprezece și secolul douăzeci, Viena fierbea. Fierbea...

Invitație la o expoziție de caricatură

Motto: ,,Nimic nu unește oamenii mai mult ca râsul” Tolstoi Dacă trăim într-o Românie a paradoxurilor, într-o epocă în care...

Lansare de carte: „Șahiștii”, o mutare de excepție pe eșichierul literaturii

Miercuri, 4 august 2021, în „Sala Media” a Muzeului Național al Țăranului Român din București, Șoseaua Kiseleff nr. 3,...
promovare onlinespot_img

Evenimente Festivalul de Șah Corporate Pallas Athena

Avanpremiera Festivalului de Șah Corporate Pallas Athena la Teatrul Național București Update 15.03.2020Evenimentele din data de 15.03.2020 si din data...

Ciudățenii olimpice. Un francez reprezintă România în Japonia

Deși nu a început, olimpiada de vară din anul acesta ne copleșește cu bizarerii. Iată astăzi una dintre ele. Un...
promovare online

business

spot_img
promovare online:spot_img

Emisiunea Raftul Ateneiinterviuri online
Ionuț Iamandi de vorbă cu invitații săi