Poți să nu fi mers niciodată în Elada: nu-i nimic, vine ea la tine. Dacă nu cumva deja a venit.
Altminteri cum se poate explica familiaritatea deplină pe care o ai când dai de un crâmpei de Partenon, de o idee de Meteora, de casele cu pereți albi sparți doar de cercevele albastre? Într-o formă sau alta, Elada ne precede, iar când o întâlnim în carne și oase pentru prima oară, parcă de revedem cu un prieten vechi.
Așa și cu o expoziție de pictură inspirată din mareele noastre elene interioare. Tablourile aduc profiluri știute, senzații trăite și confirmări așezate.
Iată un mozaic de forme și tonuri de parcă ar fi fost decupat dintr-un vârf spălăcit de naos multisecular (Irina Otilia Anastase).
Iată un tors ușor răstignit, dacă nu cumva o fi craniul unui țap (Gabriela Aniței).
O uliță cubistă din ce mai rămâne dintr-un fel de Santorini oniric (Ioan Avrămuț).
O piesă dintr-un insectar văratec când insectarul însuși e deja o piesă a memoriei (Dan Barcan).
Incendiile Eladei care aruncă lumea în ape (Carmen Bazilescu).
O statuie de zeu colorat stângaci precum pozele alb-negru pe care vrem să le aducem în modernitate (Andana Călinescu).
Peștele biblic ajuns mulțime ordonată de faianță măruntă (Eduard Cristian Coman). Discobolul rămas clar pe ruinele unor amintiri amestecate de vacanță grecească (Adrian Garbis Hofman).
Amfora ca formă a mării (Cristina Mariana Georgescu).
Un chip hristic călărind valurile în carul lui Poseidon (Ioana Lidia Ilea).
Iarăși sfinți și iarăși îngeri (Diana Mara Irimus).
Varietăți de albastru din care iese iarăși Santorini (Luminița Nicolau).
Varietăți de albastru din care ies iarăși marea și scoicile grecești, adică amforele antice (Măriuca Oteteleșanu). Crucile (Liviu Pădurean).
Peisajele din care e imposibil ca marea să lipsească (Stela Marinela Radu și Constantin Răducan).
Și iarăși portița în șipci albastre ca decupată dintr-un negativ al steagulului elen pe fundal alb ale cărui curbe nasc o casă grecească anticaniculară (Evangelia Taka).
promovare online:
Acestea și multe altele sunt tablourile tematice ale „Valului grecesc” care a măturat Slobozia în luna de balama dintre pandemie și vară a anului 2020. Spre aninarea la memorie, organizatorii s-au îngrijit și de o carte în care într-o ținută grafică „clasică” au fost reproduse o parte dintre pânzele expuse.
Volumul e îngrijit de cel ce semnează „cu un nume care nu întâmplător se încadrează în atmosfera elenă, Aristotel Bunescu”. Cartea – cum altfel?! – are coperțile albastre și cotorul alb, extrase fiind din spuma mării și valurile Egeei. Pe ele te întâmpină un trup de felină întreit în capete: de leu, de capră și de șarpe. Cu Grecia nu e de joacă.
***
„Fără constrângeri, expoziția Valul grecesc abundă de lucrări care, în ciuda aparentă a efemerității lor, sfidează timpul, conducând galant privitorul în mijlocul unei civilizații milenare.”
Dan Tudor Truică – curator
***
„Parcurgerea vizuală a lucrărilor reprezintă o călătorie prin civilizația elenă, de la Grecia istorică și profundă a creștinismului ortodox, la olimpismul antic, perfect conservat în tradiția sportivă, până la aerul estival al așezărilor și peisajelor marine.”
Clementina Tudor – director al centrului cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia
***
„Avem în față o recreație a universului, de data asta un fabulos spectacol de istorie, nuanțe, iubire și speranță.”
Aristotel Bunescu – autorul catalogului
promovare online:
_________________________
Aristotel Bunescu, Expoziția internațională de artă „Valul Grecesc”, Truicart Events, Slobozia, 2020, 60 de pagini.
